Miscellanea
I. Z.
IOLANDA MALAMEN – CINCI VOLUME DE INTERVIURI
Articol publicat în ediția Viața Românească 8-9 / 2009
Poeta, prozatoarea şi jurnalista Iolanda Malamen se află la jumătatea parcursului, cu unul dintre cele mai utile proiecte editoriale ale literaturii române. Ambiția scriitoarei e să publice zece volume de interviuri cu scriitorii români de azi, care ar putea fi pentru cercetătorii de mâine “un manual de lucru orientativ, al istoriei literare din deceniul 2000-2010”, după propria mărturisire. Cu volumul cinci, Scris şi de scris, apărut recent cu sprijinul editurilor Tracus Arte, Bucureşti, şi Charmides, Bistrița, Iolanda Malamen a ajuns la mijlocul traseului, proiectul său amintind prin anvergură şi seriozitate de acela al lui George Arion, care a publicat în 1999 O istorie a societății civile româneşti în interviuri, lucrare masivă, în două volume de format mare, cuprinzând dialoguri realizate de scriitor în revista Flacăra, cu valori româneşti afirmate în special înainte de 1989. În arta interviurilor a mai excelat, în ultimii ani, prozatoarea Dora Pavel, dar în timp ce aceasta îşi publică dialogurile în reviste exclusiv culturale, România literară şi mai ales publicațiile din Ardeal (Apostrof, Acolada ş.a.), Iolanda Malamen a reuşit să aducă datele criticii literare, scenariul personal al autorilor şi valoarea cărților lor în atenția publicului larg, toate interviurile celor cinci volume de până acum fiind publicate în cotidianul Ziua. Într-un cuvânt de prezentare a cărții, de pe coperta a patra, Mihai Şora înscrie demersul curajos şi responsabil al Iolandei Malamen în tradiția de ansamblu a presei româneşti, încadrând volumele sale în seria precedentelor ilustre, deschise de Mărturia unei generații, a lui Felix Aderca, apărută după primul război mondal, şi de interviurile lui Ion Biberi, publicate după al doilea război mondial.
Volumul Scris şi de scris (V) al Iolandei Malamen cuprinde 37 de interviuri cu scriitori români din toate generațiile şi genurile literare, din țară şi de peste hotare, care se succed în carte în aceeaşi ordine în care au apărut în presă: Alexandru Paleologu, Constanța Buzea, Mircea Cărtărescu, Vitalie Ciobanu, Tudor Țopa, Dan Silviu Boerescu, Paul Aretzu, Saviana Stănescu, Luminița Marcu, Irina Egli, Şerban Foarță, Liviu Ioan Stoiciu, Ruxandra Cesereanu, Irina Horea, Ana Blandiana, Andrei Codrescu, Nora Iuga, Traian T. Coşovei, Petru Maier Bianu, Petru Popescu, Adrian Alui Gheorghe, Dan Mircea Cipariu, Filip Florian, Ion Zubaşcu, Florin Lăzărescu, Anca Mizumschi, Constantin Stan, Irina Petraş, Dan Lungu, Mihaela Ursa, Petru Poantă, Gellu Dorian, Ardian-Christian Kuciuk, Vasile Spiridon, Florina Ilis, Aurel Rău, Dan Coman. După cum se poate vedea fie şi din această “listă a Iolandei Malamen”, în atenția interogativă a jurnalistei intră autori cu vârste venerabile, ale căror mărturii de sfârşit de destin au certă valoare testamentară, ca în cazul lui Alexandru Paleologu, Petru Popescu sau Tudor Țopa (cu care a realizat un volum separat de dialoguri, lansat la Bookfest 2009), dar şi tineri din ultimele promoții, abia intrate în literatură, Dan Coman, Filip Florian, Dan Mircea Cipariu, valoroşi scriitori români care trăiesc în America, Andrei Codrescu şi Saviana Stănescu, dar şi în Basarabia, Vitalie Ciobanu, poeți remarcabili ca Ana Blandiana, Constanța Buzea, Mircea Cărtărescu, Nora Iuga, Şerban Foarță, dar şi prozatori şi critici redutabili, Irina Petraş, Constantin Stan, Vasile Spiridon, Petru Poantă, Florina Ilis, Florin Lăzărescu, preferința jurnalistei îndreptându-se totuşi spre poeți, care constituie majoritatea dintre repondenții săi, aleşi din diverse zone ale geografiei noastre literare: Paul Aretzu, Ruxandra Cesereanu, Traian T. Coşovei, Adrian Alui Gheorghe, Anca Mizumschi, Gellu Dorian, Aurel Rău ş.a.
Această biodiversitate literară remarcabilă pune în evidență potențialul jurnalistic al scriitoarei Iolanda Malamen şi mai ales calitățile multiple ale intervievatoarei: informația la zi, lecturile obligatorii din opera celui interogat, cunoaşterea biografiei interlocutorului şi a momentelor sale cheie, cu repercusiuni asupra creației, spontaneitatea incitantă a întrebărilor şi plierea pe fluxul comunicativ, în interviurile făcute pe viu, față către față, ineditul şi valoarea istorică a mărturisirilor smulse depinzând în cea mai mare măsură de ştiința dialogală a celui ce pune întrebările. Iar în acest sens, Iolanda Malamen excelează prin ceea ce aş putea numi calitatea fatică a dialogurilor sale, căldura lor umană şi ştiința rară de a ține comunicarea vie, trează şi responsabilă, la cea mai înaltă treaptă a mărtursrii, performanță care nu s-ar putea realiza dacă jurnalista n-ar fi ea însăşi o scriitoare de valoare, cunoscând respirația vie a organismului vital numit literatura română. Însă, deasupra acestora valențe atractoare de autenticitate umană, Iolanda Malamen vădeşte în toate dialogurile sale o deschidere admirabilă, care îi va asigura succesul proiectului celor zece volume de interviuri: devotamentul cu care slujeşte cultura română, credința că solidaritatea cu valorile întemeiază mai durabil în timp decât sfâşierile reciproce. În acest sens, Iolanda Malamen investeşte în proiectul său ajuns la jumătatea parcursului şi o dimensiune misionară: cu o jumătate de ființă îşi scrie propriile cărți de literatură, cu cealaltă jumătate iese în arenă, între oameni, stârnind întrebări şi răspunsuri care par să ducă în acelaşi sens: cultura îşi va avea întotdeauna locul său meritat între oameni, în măsura în care vom crede noi înşine în spiritualitatea lumii şi, mai ales, vom sări din propria pagină şi vom milita în arena publică pentru locul care i se cuvine literaturii în jungla ofensivă a schimbărilor paradigmatice din jur. (Z.I.)
Volumul Scris şi de scris (V) al Iolandei Malamen cuprinde 37 de interviuri cu scriitori români din toate generațiile şi genurile literare, din țară şi de peste hotare, care se succed în carte în aceeaşi ordine în care au apărut în presă: Alexandru Paleologu, Constanța Buzea, Mircea Cărtărescu, Vitalie Ciobanu, Tudor Țopa, Dan Silviu Boerescu, Paul Aretzu, Saviana Stănescu, Luminița Marcu, Irina Egli, Şerban Foarță, Liviu Ioan Stoiciu, Ruxandra Cesereanu, Irina Horea, Ana Blandiana, Andrei Codrescu, Nora Iuga, Traian T. Coşovei, Petru Maier Bianu, Petru Popescu, Adrian Alui Gheorghe, Dan Mircea Cipariu, Filip Florian, Ion Zubaşcu, Florin Lăzărescu, Anca Mizumschi, Constantin Stan, Irina Petraş, Dan Lungu, Mihaela Ursa, Petru Poantă, Gellu Dorian, Ardian-Christian Kuciuk, Vasile Spiridon, Florina Ilis, Aurel Rău, Dan Coman. După cum se poate vedea fie şi din această “listă a Iolandei Malamen”, în atenția interogativă a jurnalistei intră autori cu vârste venerabile, ale căror mărturii de sfârşit de destin au certă valoare testamentară, ca în cazul lui Alexandru Paleologu, Petru Popescu sau Tudor Țopa (cu care a realizat un volum separat de dialoguri, lansat la Bookfest 2009), dar şi tineri din ultimele promoții, abia intrate în literatură, Dan Coman, Filip Florian, Dan Mircea Cipariu, valoroşi scriitori români care trăiesc în America, Andrei Codrescu şi Saviana Stănescu, dar şi în Basarabia, Vitalie Ciobanu, poeți remarcabili ca Ana Blandiana, Constanța Buzea, Mircea Cărtărescu, Nora Iuga, Şerban Foarță, dar şi prozatori şi critici redutabili, Irina Petraş, Constantin Stan, Vasile Spiridon, Petru Poantă, Florina Ilis, Florin Lăzărescu, preferința jurnalistei îndreptându-se totuşi spre poeți, care constituie majoritatea dintre repondenții săi, aleşi din diverse zone ale geografiei noastre literare: Paul Aretzu, Ruxandra Cesereanu, Traian T. Coşovei, Adrian Alui Gheorghe, Anca Mizumschi, Gellu Dorian, Aurel Rău ş.a.
Această biodiversitate literară remarcabilă pune în evidență potențialul jurnalistic al scriitoarei Iolanda Malamen şi mai ales calitățile multiple ale intervievatoarei: informația la zi, lecturile obligatorii din opera celui interogat, cunoaşterea biografiei interlocutorului şi a momentelor sale cheie, cu repercusiuni asupra creației, spontaneitatea incitantă a întrebărilor şi plierea pe fluxul comunicativ, în interviurile făcute pe viu, față către față, ineditul şi valoarea istorică a mărturisirilor smulse depinzând în cea mai mare măsură de ştiința dialogală a celui ce pune întrebările. Iar în acest sens, Iolanda Malamen excelează prin ceea ce aş putea numi calitatea fatică a dialogurilor sale, căldura lor umană şi ştiința rară de a ține comunicarea vie, trează şi responsabilă, la cea mai înaltă treaptă a mărtursrii, performanță care nu s-ar putea realiza dacă jurnalista n-ar fi ea însăşi o scriitoare de valoare, cunoscând respirația vie a organismului vital numit literatura română. Însă, deasupra acestora valențe atractoare de autenticitate umană, Iolanda Malamen vădeşte în toate dialogurile sale o deschidere admirabilă, care îi va asigura succesul proiectului celor zece volume de interviuri: devotamentul cu care slujeşte cultura română, credința că solidaritatea cu valorile întemeiază mai durabil în timp decât sfâşierile reciproce. În acest sens, Iolanda Malamen investeşte în proiectul său ajuns la jumătatea parcursului şi o dimensiune misionară: cu o jumătate de ființă îşi scrie propriile cărți de literatură, cu cealaltă jumătate iese în arenă, între oameni, stârnind întrebări şi răspunsuri care par să ducă în acelaşi sens: cultura îşi va avea întotdeauna locul său meritat între oameni, în măsura în care vom crede noi înşine în spiritualitatea lumii şi, mai ales, vom sări din propria pagină şi vom milita în arena publică pentru locul care i se cuvine literaturii în jungla ofensivă a schimbărilor paradigmatice din jur. (Z.I.)