VIAȚA CA OPERĂ DE ARTĂ

Am auzit şi­ citit că Dan Mircea Cipariu inten­ționează să-şi depună o can­dida­tură „revolu­ționară” la preşedinția USR. Cred că face o greşală la care-l poate împinge doar demonul pierzaniei. Dan Mircea Cipariu este ini­țiatorul unor proiecte de mare an­ver­gură şi vizibilitate, Trenul Regal, Bucu­reştiul în 27 de poeți, Maratonul de poe­zie şi jazz, de la Teatrul de Ope­retă, iar acum, al experimentului = Instalația de cArte 4x4, dintre 27 iulie – 4 august, cu finalizare în expoziția atelierului de creație de la Palatul Mogoşoaia, din 6 septembrie, 2009. Unui poet eruptiv ca Dan Mir­cea Cipariu, ale cărui volume de ver­suri sunt veritabile spectacole audio­vizuale, s-ar cuveni să-i fie de-ajuns harul creativității multiple, inclu­siv manageriale, puterea de sus ce i s-a dăruit şi să nu mai aibă nevo­ie şi de puterea de jos, administrativ-sindicală. Un asemenea om, care gâl­gâie continuu de poezie, idei şi proiecte, n-ar fi bine să candideze la nici o funcție publică, la Guvern, Par­la­ment, Preşedinție, nici măcar la ONU sau Asociația de locatari a blo­cu­lui său din Vatra Luminoasă, pentru că el însuşi este o instituție, care începe să fie tot mai vizibilă, pe numele de firmă Dan Mircea Cipa­riu. N-ar trebui decât să fie con­şti­ent de impactul public al brandului DMC şi să-şi vadă de ale sale, cele multe şi spectaculoase, înainte de-a se împo­văra sufocant şi contra­pro­ductiv cu ale multor altora, în­tot­dea­una ne­mul­țumiți şi revendicativi. Dar, în sfârşit, fiecare este liberul arbitru al pro­priului destin. Conform ultimului proiect pus la cale şi finalizat de Cipariu, patru artişti vizuali s-au întâlnit cu patru poeți, într-un atelier de creație, girat de Centrul Cultural Palatele Brânco­vene­şti şi Asociația Euro Culturart, şi au conclucrat la ideea unei expo­ziții de cărți-obiect, într-un spațiu pito­­resc şi generos în sugestii isto­rice, care mai păstrează amintirile aure­olate deja de legendă ale celor ce-au trecut pe acolo, în anii de dinainte de 1989, Marin Preda, Petre Stoi­ca, Nichita Stănescu, Mircea Di­nes­cu, Cezar Ivănescu ş.a. Ideea „casei de creație” de la Mogoşoaia a fost relansată, astfel, prin acest prim pro­iect, în care s-au implicat poeții Dan Mircea Cipariu, Andra Rotaru, Ro­bert Şerban, Florina Zaharia, ală­tu­ri de artiştii vizuali Mihai Zgon­doiu, Francisc Chiuariu, Simona Vi­lău şi Marian Dobre, din Bucureşti şi din alte diverse localități ale țării. Simona Vilău, de exemplu, a optat pentru un poem al lui Robert Şerban, care i-a sugerat opt lucrări picto­poe­matice, ale unei cărți-obiect cu filele afişate pe un perete. Francisc Chiua­riu a colaborat cu Florina Za­ha­ria în rea­lizarea unor artefacte numite Cartea pietrei, Cartea tru­pului, Cartea interioară (aceasta are ca pagini câteva oglinzi scrise cu ver­suri, printre cuvintele cărora îți poți ve­dea propriul chip, inclus astfel în carte). Andra Rotaru a colaborat cu Ma­rian Dobre la Cartea tablou, Car­tea targă, Cartea cavou, Cartea in­sec­­tar, în timp ce Mihai Zgondoiu a con­lucrat cu Mircea Cipariu la rea­li­za­rea unui paşaport excentric, extrem de pitoresc şi visător, Visa Poems, por­nind chiar de la obiectul unui act oficial, cu vize şi ştampile, ale cărui pagini au fost desenate şi înțesate cu poeme, pe teme semnificative: Bursa europeană, Piața Co­mună, Exit, Acord european, Euro target etc. O se­rie de happening-uri, unele filmate, au completat expe­ri­mentul: e vorba de ultimele 56 de țigle originale din aco­perişul vechi al Palatului Mogoş­oaia, descoperite de artişti şi desenate cu litere, din care s-au improvizat ver­suri mozaicate pe gazonul muze­ului brâncovenesc, sau s-a vopsit în roz capul statuii lui Lenin, glorios aban­donată din 89 încoace după un gard al pitoreştii incinte voievodale. La vernisajul expoziției comune, rezultatul experimentului a fost pre­fa­țat cu mult spirit şi ataşament de Doi­na Mândru şi Cornelia Maria Sa­vu, dar şi de artiştii înşişi, care au vor­bit şi au recitat. Dar dincolo de mi­zele explicite ale acțiunii, ca pro­dus artistic anticonsumist, antiseria­li­zare, antirating, atelierul de creație de la Mogoşoaia pune în evidență ten­dința generală a artelor de azi de a ie­şi din paginile unei cărți, din ra­me­le unei expoziții, sau din sala de con­cert şi a se extinde în spațiul liber al inter­ferenței reciproc avantajoase cu via­ța, trans­ferând biograficului aura mi­to­logizantă a artei iar gestului ar­tis­tic, freamătul pulsatil-polifonic al vie­ții. Tocmai în acest sens, o viziune com­pletă asupra expe­ri­mentului de la Mo­goşoaia este oferită de spațiul online la adresa: www.4x4projet.blogspot.com, care include fotografii, filme, rezumate de presă, un jurnal ținut la zi de Andra Rotaru şi toate textele poetice scrise în timpul celor zece zile de con­vie­țui­re sporitoare a Cuvântului cu Ima­gi­nea, în mariajul ideal dintre viață şi artă. (Z.I.)