Miscellanea
I. Z.
POEZIA, ACASA IN MARAMURES
Articol publicat în ediția Viața Românească 11-12 / 2009
Între 1 şi 3 octombrie 2009, Sighetu Marmației a adunat pe malul nordic al Tisei, ca în fiecare an, scriitori prestigioşi din țară şi dinafara granițelor, la Festivalul Internațional de Poezie, ajuns la a 36-a ediție a sa, cu o zi tradițională şi ea, dedicată Serilor de poezie “Nichita Stănescu”, de la Deseşti. Anul acesta au ajuns în Maramureş scriitorii Gheorghe Grigurcu, preşedintele festivalului şi al juriului, Erwin Messmer şi Andreas Saurer, poeți de expresie germană din Elveția, Attila F. Balazs, poet din Slovacia, Nicolae Dabija şi Tudor Şoimaru, din Basarabia, Marian Drăghici, Paul Vinicius şi Dan Iancu, Bucureşti, Ioan Moldovan, Oradea, Vasile Gogea, Ioan Pavel Azap şi Daniel Moşoiu, Cluj, Liubița Raichici, Reşița, Cassian Maria Spiridon şi Adi Cristi, Iaşi, Adrian Alui Gheorghe, Piatra Neamț, George Vulturescu, Satu Mare, Alexandra Andrei, Târgu Jiu, cântărețul folk Florin Săsărman, Bistrița, Florica Bud, Teodor Ardelean şi Gheorghe Pârja, Baia Mare, cărora li s-au adăugat firesc Vasile Muste (directorul Casei de Cultură Sighet, organizatorul festivalului), Echim Vancea, Marin Slujeru, Mihai şi Ioana Dăncuş, Iurii Pavliş, Ştefan Cămăraşu, Ion Petrovai, Ion Ardeleanu Pruncu, Dorel Todea, din Sighet, împreună cu profesorii de română de la liceele oraşului, elevi şi iubitori de poezie.
Au fost premiate cărțile poeților Erwin Messmer (Die Kuh von Gampelen/ Vaca din Gampelen, ediție bilingvă româno-germană, apărută în Biblioteca revistei Familia, Oradea, 2008), Attila F. Balázs (Missa bestialis, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2008), Adi Cristi (Anotimpurile, Editura 24 Ore, Iaşi, 2009), Ion Zubaşcu (Omul disponibil. Noi viziuni postistorice, Editura Brumar, Timişoara, 2009), cât şi două manuscrise trimise la concursul de poezie, semnate de tinerele poete Mihaela Roxana Boboc şi Constantina Țuțuianu. Toți poeții prezenți au susținut recitaluri substanțiale din versurile proprii, la liceele Pedagogic şi “Dragoş Vodă”, din oraş, cât şi la festivitatea de premiere de la Casa de Cultură Sighet, unde Ingrid Isolde şi Vasile Hojda au cucerit auditoriul cu un recital pianistic de muzică clasică, iar valorosul cântăreț Florin Săsărman a sporit festivalul cu excepționalele sale cântece folk. În a doua zi, capitala nordică a poeziei s-a mutat la Deseşti, în impresionanta bisericuță de lemn de pe coasta unui deal, la altarul căreia părintele Ioan Sigartău a oficiat o slujbă de pomenire pentru toți poeții care au sfințit cu prezența lor această localitate de pe Valea Marei, aduşi aici de strădania poetică a lui Gheorghe Pârja, dar trecuți de-a lungul anilor la Domnul: Nichita Stănescu, Laurențiu Ulici, Ion Iuga, Gheorghe Pituț, Grigore Hagiu, Cristian Popescu ş.a. După slujba de pomenire, ograda casei poetului Gheorghe Pârja, cu harbuji mari în iarbă, mere roşii în ferestre şi coşuri cu nuci la îndemână, oferite de Mama Dochia, s-a transformat într-un sanctuar arhaic, unde au fost sărbătoriți poeții Nicolae Dabija şi Liubița Raichici, oficiere prelungită cu cetera şi zongura cântecelor maramureşene, la Căminul cultural din Deseşti. A treia zi a festivalului a continuat cu un pelerinaj la Muzeul Etnografic al Maramureşului, de pe dealul Dobăieş, la marginea Sighetului, cu un recital de cântece arhaice şi religioase, susținut de Ion Zubaşcu în pridvorul bisericii de lemn, continuat printre porți şi case, dar şi în interioarele lor, astfel încât poeții prezenți să audă ce cântau cu sute de ani în urmă cei care au lăsat posterității valorile de patrimoniu ale impresionantului muzeu în aer liber.
Prin osteneala poetului Vasile Muste, organizatorul tradițional al festivalului, Casa municipală de cultură a editat Marmația literară, octombrie 2009, revista Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației, în care semnează participanții de acum la această sărbătoare poetică a Maramureşului, dar şi unii dintre cei care au ajuns la edițiile anterioare: Gheorghe Grigurcu, Ion Stratan, Marian Drăghici, Adrian Alui Gheorghe, Radu Țuculescu, Adam Puslojici, Lucian Vasilescu, Vasile Proca, Andrei Zanca, George Vulturescu, Cassian Maria Spiridon, Ioan Moldovan şi mulți alții, din țară şi din Maramureş.
Încă din prima zi a festivalului, Paul Vinicius a propus ca această instituție poetică a Maramureşului, care funcționează de 36 de ani, împotriva vremurilor neprielnice culturii, de dinainte de 1989 şi de după, să poarte numele lui Laurențiu Ulici, al cărui cult ia amploare cu trecerea anilor: “Adolescența mea se confundă cu acest festival, am rămas la fel de tânăr datorită lui”; George Vulturescu: “Ce-a făcut Ulici aici înseamnă deja o tradiție. Căldura poetică şi umană de la Sighet n-am mai găsit-o nicăieri. Cultul lui Ulici şi al lui Nichita Stănescu îi dă un zapis pentru eternitate”. Ioan Moldovan: “Acest loc predispune la solemnitate şi emoții pe care nu le-am mai găsit în altă parte. Aici, vorbitorul capătă aripi şi predispoziție la îmbrățişare şi zbor”. Marian Drăghici: “Sunt pentru prima dată în Maramureş. Nu mi-am adus pălăria din cochetărie masculină sau fiindcă plouă afară, ci pentru a o ridica în fața celor de aici, care au făcut şi fac din poezie istorie şi legendă.” După aceste cuvinte, poetul chiar şi-a scos pălăria, pe care, ulterior, i-a dăruit-o lui Vasile Muste, ca semn de înfrățire poetică între sudul şi nordul limbii române.
După moartea neaşteptată a lui Laurențiu Ulici, care a ținut festivalul departe de orice compromisuri politice, în anii cei mai crunți ai dictaturii comunise, întâlnirile de la Sighet, unde au debutat şi s-au afirmat multe dintre valorile poeziei valurilor 80 şi 90, au fost girate de Radu Săplăcan şi de alți scriitori. De câțiva ani, Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației şi-a redobândit solemnitatea şi prestigiul prin prezența criticului şi poetului Gheorghe Grigurcu, a cărui personalitate e o garanție cu lungă bătaie în timp şi istorie. Sau cum a spus Gheorghe Grigurcu însuşi, la deschiderea întâlnirii din această toamnă : “Un festival care se repetă de atâția ani e o sugestie spre infinit”. (Z.I.)
Au fost premiate cărțile poeților Erwin Messmer (Die Kuh von Gampelen/ Vaca din Gampelen, ediție bilingvă româno-germană, apărută în Biblioteca revistei Familia, Oradea, 2008), Attila F. Balázs (Missa bestialis, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2008), Adi Cristi (Anotimpurile, Editura 24 Ore, Iaşi, 2009), Ion Zubaşcu (Omul disponibil. Noi viziuni postistorice, Editura Brumar, Timişoara, 2009), cât şi două manuscrise trimise la concursul de poezie, semnate de tinerele poete Mihaela Roxana Boboc şi Constantina Țuțuianu. Toți poeții prezenți au susținut recitaluri substanțiale din versurile proprii, la liceele Pedagogic şi “Dragoş Vodă”, din oraş, cât şi la festivitatea de premiere de la Casa de Cultură Sighet, unde Ingrid Isolde şi Vasile Hojda au cucerit auditoriul cu un recital pianistic de muzică clasică, iar valorosul cântăreț Florin Săsărman a sporit festivalul cu excepționalele sale cântece folk. În a doua zi, capitala nordică a poeziei s-a mutat la Deseşti, în impresionanta bisericuță de lemn de pe coasta unui deal, la altarul căreia părintele Ioan Sigartău a oficiat o slujbă de pomenire pentru toți poeții care au sfințit cu prezența lor această localitate de pe Valea Marei, aduşi aici de strădania poetică a lui Gheorghe Pârja, dar trecuți de-a lungul anilor la Domnul: Nichita Stănescu, Laurențiu Ulici, Ion Iuga, Gheorghe Pituț, Grigore Hagiu, Cristian Popescu ş.a. După slujba de pomenire, ograda casei poetului Gheorghe Pârja, cu harbuji mari în iarbă, mere roşii în ferestre şi coşuri cu nuci la îndemână, oferite de Mama Dochia, s-a transformat într-un sanctuar arhaic, unde au fost sărbătoriți poeții Nicolae Dabija şi Liubița Raichici, oficiere prelungită cu cetera şi zongura cântecelor maramureşene, la Căminul cultural din Deseşti. A treia zi a festivalului a continuat cu un pelerinaj la Muzeul Etnografic al Maramureşului, de pe dealul Dobăieş, la marginea Sighetului, cu un recital de cântece arhaice şi religioase, susținut de Ion Zubaşcu în pridvorul bisericii de lemn, continuat printre porți şi case, dar şi în interioarele lor, astfel încât poeții prezenți să audă ce cântau cu sute de ani în urmă cei care au lăsat posterității valorile de patrimoniu ale impresionantului muzeu în aer liber.
Prin osteneala poetului Vasile Muste, organizatorul tradițional al festivalului, Casa municipală de cultură a editat Marmația literară, octombrie 2009, revista Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației, în care semnează participanții de acum la această sărbătoare poetică a Maramureşului, dar şi unii dintre cei care au ajuns la edițiile anterioare: Gheorghe Grigurcu, Ion Stratan, Marian Drăghici, Adrian Alui Gheorghe, Radu Țuculescu, Adam Puslojici, Lucian Vasilescu, Vasile Proca, Andrei Zanca, George Vulturescu, Cassian Maria Spiridon, Ioan Moldovan şi mulți alții, din țară şi din Maramureş.
Încă din prima zi a festivalului, Paul Vinicius a propus ca această instituție poetică a Maramureşului, care funcționează de 36 de ani, împotriva vremurilor neprielnice culturii, de dinainte de 1989 şi de după, să poarte numele lui Laurențiu Ulici, al cărui cult ia amploare cu trecerea anilor: “Adolescența mea se confundă cu acest festival, am rămas la fel de tânăr datorită lui”; George Vulturescu: “Ce-a făcut Ulici aici înseamnă deja o tradiție. Căldura poetică şi umană de la Sighet n-am mai găsit-o nicăieri. Cultul lui Ulici şi al lui Nichita Stănescu îi dă un zapis pentru eternitate”. Ioan Moldovan: “Acest loc predispune la solemnitate şi emoții pe care nu le-am mai găsit în altă parte. Aici, vorbitorul capătă aripi şi predispoziție la îmbrățişare şi zbor”. Marian Drăghici: “Sunt pentru prima dată în Maramureş. Nu mi-am adus pălăria din cochetărie masculină sau fiindcă plouă afară, ci pentru a o ridica în fața celor de aici, care au făcut şi fac din poezie istorie şi legendă.” După aceste cuvinte, poetul chiar şi-a scos pălăria, pe care, ulterior, i-a dăruit-o lui Vasile Muste, ca semn de înfrățire poetică între sudul şi nordul limbii române.
După moartea neaşteptată a lui Laurențiu Ulici, care a ținut festivalul departe de orice compromisuri politice, în anii cei mai crunți ai dictaturii comunise, întâlnirile de la Sighet, unde au debutat şi s-au afirmat multe dintre valorile poeziei valurilor 80 şi 90, au fost girate de Radu Săplăcan şi de alți scriitori. De câțiva ani, Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației şi-a redobândit solemnitatea şi prestigiul prin prezența criticului şi poetului Gheorghe Grigurcu, a cărui personalitate e o garanție cu lungă bătaie în timp şi istorie. Sau cum a spus Gheorghe Grigurcu însuşi, la deschiderea întâlnirii din această toamnă : “Un festival care se repetă de atâția ani e o sugestie spre infinit”. (Z.I.)