POEME

TRAFALGAR SQUARE

Liniştea decapitează oraşul
laşitatea imaginarului prin mulțimea din Trafalgar Square
simulează un foc de artificii
a înflorit mirosul victoriei în palmele lui Nelson


O clipă se leagă de cer

Sapă albie în trupul meu Tamisa
Mîinile îmi răcoresc privirea cu lacrimi
Apa ei îmi dezbracă sîngele
Miros de dangăt de clopot
Se apropie femeia într-un dans umed
Venerează nările armăsarului
tămăduind albia trupului meu


Răsărit de soare în Baking

mi-e sete.
Sufletul o fîntînă plină ochi cu deşert
îmi beau roua de dimineață din halbă.
Costă trei lire sterline
picioarele mi se împotmolesc în răcoarea
dimineții de octombrie

Biciuiesc răsăritul cu rădăcinile unui copac
Palma îmi miroase a fîntînă tînără
Din genunchiul deşertului răsare roua


s-a copt toamna pe străzile Londrei

se revoltă iarba pe rugina ei
ca într-o ceremonie, vîntul se furişează printre dinții
populației
poartă colaje de cer coama cailor din garda regală


londinium

vîntul înhamă țărmurile la un trandafir
împietrit de privirea leilor
din fața
ducelui de Buckingham


acoperişul palatului Buckingham

pomii au început să semene a corăbii
umbrele pline de aur
şi lătrat de cîini siamezi
învălui floarea de cactus cu frunze
am agățat luna de jocul copiilor
de ochii lor cu aripi zdrențuite de fluturi


abstractă e ceața

abstractă e ceața care îmi gîdilă nesuferit nările
cu luminile londrei
praise, praise , praise
spun oştenii în cor cu mine fac apologia berii
avalone
încep să respir solemn
în cercuri concentrice
aerul de pe velierul de dimineață
crestează uimirea cu lama înspre înăuntrul timpului

ireversibil, suspicios
dă buzna în sîngele meu
pălăria unei femei cu prestanță socială.