Miscellanea
I. Z.

GENERAȚIA ’80 LA 60 DE ANI

Articol publicat în ediția Viața Românească nr. 7-8 / 2010

În anunțurile de presă care au apărut în majoritatea revistelor literare ale țării, cu mult timp înainte, invitând scriitorii optzecişti cu cărți publicate în anul 2009 să trimită câte trei exemplare pentru premiile care se vor acorda, motivația întâlnirii de la Piteşti, la sfârşitul lunii mai, 2010, era formulată sub acest generic: Colocviul Național „Generația 80 la maturitate”. Ajunşi la fața locului, în zilele de 27-28 mai, zecile de scriitori optzecişti, din aproape toate colțurile țării, au refor­mulat mai exact genericul întâlnirii: Generația 80 la 60 de ani, cu pers­pectiva ca această primă ediție să continue cel puțin până când titulatura colocviului va putea fi adaptată într-o versiune mai uşor memorabilă: Generația 80 la 80 de ani!
Pretextul întâlnirii a fost, în realitate, apariția şi lansarea cărții Generația 80 văzută din interior, vol I, Editura Tracus Arte, care include interviuri cu 18 scriitori de toate cali­brele, realizate de Dumitru Augustin Doman şi publicate în revista Argeş, pe când era lăsat să conducă această revistă literară atât de fluctuantă. Ambiția prozatorului şi publicistului remarcabil Dumitru Augustin Doman, recunoscut ca suflet al proiectului, de către Nicolae Oprea, preşedinele Filialei Piteşti a USR, e să realizeze o istorie a generației 80 în interviuri, acest prim volum adunând dialoguri substanțiale cu scriitorii (în ordine alfabetică): Adrian Alui Gheorghe, Liviu Antonesei, Dan Arsenie, Gabriel Chifu, Nichita Danilov, Gellu Dorian, Marian Drăghici, Ioan Groşan, Gheorghe Mocuța, Ioan Moldovan, Nicolae Oprea, Viorel Padina, Marta Petreu, Constantin Stan, George Stanca, Liviu Ioan Stoiciu, George Vulturescu şi Ion Zubaşcu. Evidența acestei liste impune constatarea că dintre cei 18 scriitori intervievați, doar unul e din Bucureşti, de altfel solida­ritatea generației 80 fiind mult mai manifestă de-a lungul anilor ( şi chiar eficientă) în provincie decât în capita­lă, unde nu s-a organizat încă un ase­menea colocviu, de 30 de ani încoace.
La întâlnirea de la Piteşti au venit o bună parte dintre cei intervievați în volumul lui Doman, cărora li s-au adăugat alți invitați de marcă, dar şi scriitorii zonei (în aceeaşi ordine alfabetică): Radu Aldulescu, Ştefan Dumitru Afrimescu, Aurel Maria Baros, Mircea Bârsilă, Ioan Buduca, Gabriel Chifu, Ionel Ciupureanu, Ioan Cristescu, Virgil Diaconu, Dumitru Augustin Doman, Ioana Dinulescu, Gellu Dorian, Sorin Durdun, Marius Ghica, Ştefan Ion Ghilimescu, Magda Grigore, Ioan Groşan, Silviu Guga, Gheorghe Izbăşeşcu, Ioan Lascu, Ion Bogdan Lefter, Victor Munteanu, Nicolae Oprea, Mircea Petean, Marta Petreu, Aurel Sibiceanu, Cassian Maria Spiridon, Vasile Spiridon, Constatin Stan, George Stanca, Liviu Ioan Stoiciu, Dumitru Ungureanu, Ioan Radu Văcărescu, Călin Vlasie, George Vulturescu. Nu doar că aceşti scriitori au ajuns la Piteşti, dar au discutat o după-amiază întreagă despre fenomenul optzecist, după ce au ascultat două comunicări evaluatoare, a prozatorului Constantin Stan şi a poetului Liviu Ioan Stoiciu, dar şi intervențiile substațiale ale lui Ion Bogdan Lefter şi Călin Vlasie, urmați de Ioana Dinulescu, Vasile Spiridon, Ioan Lascu, Marta Petreu, Ion Zubaşcu, Gellu Dorian, Cassian Maria Spiridon, Mircea Bârsilă.
Tema generoasă a colocviului, moderat de criticul Nicolae Oprea, „Paradigma generației 80, unitate şi diversitate”, a favorizat abordarea optzecismului din perspectiva celor 30 de ani de activitate creatoare în câmpul literaturii române contemporane, cu evocarea primelor evoluții prevesti­toare de schimbare, în diverse puncte ale țării, nu doar în Bucureşti, demne de reținut fiind argumentele convingă­toare aduse de poetul şi editorul Călin Vlasie, conform cărora apariția genera­ției 80 a corespuns unor schimbări macrostructurale, evidente la scară globală, în toate domeniile activității publice, politică şi economie, dar şi în domeniile social, istoric, ştiințific etc. În planul strict literar, s-a pus în evidență trecerea de la „poezia pură” a moderniştilor, care tindea să înlocuias­că lumea, prin autonomizarea textului, la registrul unui lirism postmodern, al cotidianului personalizat şi absorbant de realitate, prin toți porii cuvintelor.
A doua zi a colocviului, participan­ții au ieşit în pitorescul decor al zonei, natural şi istoric, la un recital de poezie în Câmpulung Muscel, cât şi la festi­vitatea de premiere de la Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, din Curtea de Argeş, unde s-au acordat următoarele premii: Gabriel Chifu – Premiul de Excelență „Radu G. Țeposu”, pentru volumul Fragmente din năstruşnica istorie a lumii de gabriel chifu trăită şi tot de el povestită, Ed. Ramuri; Mircea Bârsilă – Premiul de Poezie „Ion Stratan”, pentru volumul Monede cu portretul meu, Ed. Pământul; Varujan Vosganian – Premiul de Proză „Gheorghe Crăciun”, pentru romanul Cartea şoaptelor, Ed. Polirom; Cas­sian Maria Spiridon – Premiul „Ale­xandru Condeescu”, pentru volumul de eseuri Vieți controlate, Ed. Junimea; Gheorghe Izbăşeşcu – Premiul special „Augustin Frățilă”, pentru volumul Un pumnal sub cămaşă, Ed. Limes; Constantin Stan – Premiul special al juriului, pentru romanul Trăieşte şi mergi mai departe, Ed. Pământul. Cinci din cele şase premii acordate la Piteşti poartă numele unor scriitori optzecişti retraşi în istorie, în plină putere creatoare. De altfel, această primă ediție a coloc­viului dedicat fenomenului optzecist în lite­ratura română contemporană a debutat cu un moment de reculegere, în memoria unei lungi liste de scriitori, pentru care literatura a însemnat efectiv o problemă de viață şi de moarte. (Z.I.)