FOTOGRAFIILE LUI AL. TZIGARA-SAMURCA?

Fotografiile lui Al. Tzigara-Samurcaş. Muzeul Țăranului Român a ținut deschisă, pe durata întregii luni ianuarie, expoziția de fotografii „Între Orient şi Occident”, o inițiativă pe cât de inedită, pe atât de valoroasă. Pentru că ea a însemnat nu numai un act de recuperare a unei colecții bine cunoscute de către specialiştii în artă şi arhitectură, dar şi un omagiu pentru cel care a fost fondatorul şi directorul, timp de 40 de ani, al Muzeului de Etnografie şi Artă Națională, strămoşul actualului spațiu muzeal de la Şosea. Expoziția, realizată spre a fi expusă, toamna trecută, la Institutul Cultural Român din Veneția, a cuprins părți din arhiva de imagini pe care Alexandru Tzigara-Samurcaş a folosit-o, începând cu 1899, ca material didactic în timpul cursurilor de estetică şi istoria artei pe care le-a predat la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti. Colecția s-a împlinit de-a lungul câtorva decenii bune, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, cel mai probabil fiind vorba de mai mulți autori, pe lângă Tzigara-Samurcaş însuşi. Sunt vizibile însă preocupările de căpătâi ale autorului în alegerea şi perspectiva asupra obiectelor, peisajelor şi persoanelor fotografiate, fapt ce denotă, pe lângă calitatea de autor, şi posibila opțiune, precumpănitoare, în achiziționarea diapozitivelor. Arhiva generală – aflată în custodia Departamentului de Istoria şi Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimo-niului din cadrul Universității de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu – conține 2.383 de diapozitive pe sticlă ce înfățişază obiecte de arhitectură sau de artă (sculptură, pictură, gravură, artă populară), planuri şi hărți, precum şi peisaje reprezentând monumente celebre ale civilizației naționale şi universale. Majoritatea diapozitivelor (trei sferturi) au ca subiect obiecte arhitecturale, dintre care 90% sunt din Europa, iar jumătate dintre acestea prezintă România. Strict pentru această expoziție, au fost alese 20 de cupluri de fotografii – una cu subiecte din România, cealaltă cu imagini din Italia, în intenția de a crea un paralelism consistent (chiar reuşit, deşi, pe alocuri insolit) între lumea occidentală şi cea orientală. De fapt, un exercițiu vizual şi de semnificație util în primul rând nouă, fiindcă urmăreşte exprimarea netăgăduită a filonului de modernizare a societății româneşti, de care Alexandru Tzigara-Samurcaş personal nu a fost străin. În afara perechilor amintite, expoziția mai conține şi o instalație compusă din aproximativ 80 de diapozitive, menite să prezinte publicului suportul fizic pe care aceste imagini au fost păstrate de-a lungul a peste 100 de ani, constituind adevărate mărturii istorice.
După lansarea, acum un an, a volumului bilingv român-englez „Arhiva Alexandru Tzigara-Samurcaş”, cu imagini reprezentative din colecție şi însoțit de un CD ce conține inventarul complet al arhivei, iată că acum Muzeul Țăranului Român face un nou act de recuperare istorică. El priveşte nu numai personalitatea eminentului istoric de artă, întemeietorul muzeologiei etnografice în țara noastră, dar şi eforturile de valorificare a unei prețioase componente a patrimoniului național.