SCRIITORII ?I FILMUL. ANII 1971-1975

Vremelnic director la o casă de filme , eliminat din cauza unui scandal dezvăluit în Flacăra, Corneliu Leu îşi ecranizează în 1971 romanul Puterea, text cu miez propagandistic evocând preluarea prefecturii Constanța de către comunişti în 1946. Regia aparține lui Mircea Mureşan, care este şi coautor la scenariul filmului Asediul. Nuvela lui Titus Popovici Moartea lui Ipu devine film în Atunci i-am condamnat pe toți la moarte, una dintre cele mai bune creații ale lui Sergiu Nicolaescu. Un rol memorabil pentru Amza Pellea într-o poveste de război care interesează şi astăzi cineaştii, din moment ce în 2011 se pregăteşte un remake. Debutul regizoral al lui Timotei Ursu se înregistrează cu Decolarea, povestire de Constantin Stoiciu şi el temporar producător-delegat la o casă de filme. Eugen Barbu îşi ecranizează romanul Facerea lumii, regia Gheorghe Vitanidis, film despre care D.I.Suchianu crede că este o operă curioasă unde strălucesc calitățile secundare, în timp ce cele principale strălucesc printr-o modestă absență.
Interzis minorilor este intitulată o versiune a scenariului semnat de Ioan Grigorescu ce propune ecranizarea romanului Enigma Otiliei de George Călinescu (titlul definitiv va fi Felix şi Otilia). Unei excelente distribuții i se alătură doi actori neprofesioni?ti Hermann Chrodower-Costache Giurgiuveanu şi Arpad Kemeny-Simion Tulea. Filmul este realizat şi într-o variantă pentru televiziune în trei episoade Moartea lui Relişor, Aniversarea şi Crima, în regia lui Iulian Mihu. Un amplu serial Tv face şi Sorana Coroamă, care în 13 episoade ecranizează piesele istorice ale lui Barbu ?tefănescu Delavrancea sub titlul Muşatinii. Ion Agârbiceanu va fi memorabil ecranizat de regizorii Dan Pița – La o nuntă şi Mircea Veroiu – Fefeleaga, sub titlul Nunta de piatră. Cei doi cineaşti vor completa dipticul cu Duhul aurului, unde vor fi ecranizate Vâlva băilor şi Lada.
Mihnea Gheorghiu revine ca scenarist cu Pădurea pierdută, regia Andrei Blaier în încercarea de a materializa aventurile unei mitice Rezistențe româneşti împotriva armatei germane, film despre care Tudor Caranfil menționează regia mediocră şi actorii derutați de debilitatea partiturii. Prozatorul, poetul şi actorul Ion Omescu debutează cu Pentru că se iubesc, regia Mihai Iacob, o dramă sentimentală jucată de Alexandru Repan şi Ilinca Tomoroveanu. Şi Nicolae Breban, în acea vreme redactor-şef la România literară, debutează ca regizor cu ecranizarea romanului Animale bolnave, film ce va genera polemici Şi atitudini divergente din partea criticii, deja timorată de tezele din iulie. Titus Popovici scrie scenariul Puterea şi Adevărul, care va deveni şi piesă de teatru jucată la Bulandra, dramă politică cu cheie care evocă transparent conflictele Dej-Pătrăşcanu şi apariția onestului Ceauşescu sub chipul personajului Duma jucat de Ion Besoiu.
Prima victimă a tezelor din iulie este o comedie mediocră Adio, dragă Nela !, regizată de Cornel Todea, la debut, după un scenariu de Fănuş Neagu şi Petre Bărbulescu. Interzis personal de Dumitru Popescu, filmul nu e prezentat nici pe ecrane, nici la export. Difuzat după 1989. O comedie de acelaşi nivel semnează Ion Băieşu pentru Geo Saizescu, coautor la scenariu Astă seară dansăm în familie. Romanul Bariera de Teodor Mazilu este ecranizat de Mircea Mureşan, cu scenariul semnat de scriitor. Şi Petru Popescu debutează cu Drum în penumbră, regizat de Lucian Bratu, o dramă psihologică ce are şi versuri de Nina Cassian. Aurel Miheles ecranizează romanul lui Alexandru Mitru Săgeata căpitanului Ion, legendă istorică din timpul lui Tepeş Vodă. Într-un film mediocru, Paraşutiştii, semnat de Dinu Cocea după scenariul literaților militari Gheorghe Bejancu şi Alexandru Tarco, apar incidental versuri semnate de Teodor Pîcă. O melodramă semnată de Paul Everac, Zestrea, este ecranizată de Letiția Popa.
În 1973 este transpus pe ecran romanul Ostrovul lupilor de Petre Luscalov în filmul Aventurile lui Babuşcă, regia Gheorghe Naghi şi Geta Doina Tarnavschi. Constantin Chiriță oferă lui Andrei Blaier scenariul ce ecranizează primele două părți ale ciclului Cireşarilor, care va deveni serial în 10 episoade pentru TVR. Eroii vor fi reluați de regizorul Adrian Petringenaru într-un film din 1984. Mihai Constantinescu, reabilitat după detenție, ecranizează romanul Pasiuni de Constantin Chiriță, sub titlul Despre o anume fericire, dramă cu dileme de producție. Radu Gabrea ecranizează exemplar romanul Ingerul a strigat şi nuvela Dincolo de nisipuri de Fănuş Neagu, construind o amplă frescă a societății româneşti în perioada ante şi postbelică. Selectat pentru Cannes, interzis de Ceauşescu personal, filmul Dincolo de nisipuri este considerat de critica din străinătate drept cel mai important film românesc al primei jumătăți a anilor ‘70. Francisc Munteanu este ecranizat cu romanul Dragostea începe Vineri de către Virgil Calotescu. Radu Cosaşu oferă regizoarei Cristiana Nicolae o idee din romanul A înțelege sau nu în filmul Întoarcerea lui Magellan, ce cuprinde şi versuri de Ana Blandiana din volumul 50 de poeme. Filmul imită cumva povestea din Duminică la ora 6 la un nivel mediocru. Povestirea O oră din August de Marin Preda devine filmul La porțile albastre ale oraşului de Mircea Mureşan. Stere Gulea şi Andrei Cătălin Băleanu ecranizează, cu titlul Sub pecetea tainei, Craii de Curtea Veche, Sub pecetea tainei şi Remember, prozele lui Mateiu Caragiale fiind privite filmic într-un stil mai degrabă poematic.
Romanul Săptămâna neterminată de Petre Sălcudeanu este ecranizat de Mircea Moldovan cu titlul Vifornița, film pe care dorea să-l realizeze şi regizorul Mircea Săucan. Acesta din urmă face însă remarcabilul O sută de lei, după Horia Lovinescu. Cenzura a operat tăieturi de aproape o treime din material,filmul în versiunea finală agreată de cineast fiind văzut integral de abia după 1989. Tot Horia Lovinescu semnează în 1974 alături de Savel Stiopul scenariul Agentul straniu după piesa Omul care.... Mircea Drăgan ecranizează fără har Frații Jderi de Mihail Sadoveanu, scenariul fiind scris în colaborare de Profira Sadoveanu şi Constantin Mitru. D.R. Popescu revine cu Aventurile lui Păcală, regizat de Geo Saizescu. În 1955 şi Victor Eftimiu scrisese un scenariu Păcală şi Tândală pentru studiourile româneşti de film, proiect îngropat. Adrian Petringenaru ecranizează nuvela Oaie şi ai săi de Eugen Barbu, cu titlul Tatăl risipitor.
În 1975, romanul Ostrovul lupilor de Petre Luscalov devine Alarmă în Deltă, film semnat de Gheorghe Naghi şi colaborator la scenariu. Romanul lui Laurențiu Fulga Alexandra şi infernul trece pe ecran sub bagheta lui Iulian Mihu, care introduce în scenariu şi versuri de Nina Cassian. Mihnea Gheorghiu scrie Cantemir şi Muşchetarul român, epopee istorică menită a-l evoca pe cunoscutul domn cărturar moldovean cu destule libertăți față de istorie. Cercul magic este un roman polițist de Nicolae Mărgeanu ecranizat la debutul în filmul de ficțiune de către documentaristul David Reu, care introduce şi versuri de Nina Cassian în muzica formației Sfinx. Romanul Hortensiei Papadat Bengescu Concert din muzică de Bach este exemplar ecranizat pentru televiziune de excelentul operator Dinu Tănase, aflat la debut în regie. O idee de Petru Vintilă stă la baza explozivului debut al regizorului Mircea Daneliuc Cursa, ajutat la scenariu de Timotei Ursu. Romanul Mara de Ioan Slavici este transpus pe ecran de Mircea Veroiu. Dumitru Solomon propune lui Lucian Bratu drama Oraşul văzut de sus, cu un conflict demonstrativ, fără nuanțe. Nuvela Hiena de Petru Vintilă este ecranizată sub titlul Patima de operatorul aflat la debut în regie George Cornea. Şi romanul Jocul cu moartea de Zaharia Stancu va fi ecranizat de Andrei Blaier, inițial filmul fiind asumat de Radu Gabrea, care alege însă emigrarea în Germania. Filmul este distins cu premii la Cannes, Karlovy Vary şi Avelino în 1978. Scenariul filmului Singurătatea florilor, după o idee de Teodor Mazilu, aparține lui Octav Pancu-Iaşi, 25% şi Mihai Valter, 75%. Regia poartă semnătura lui Mihai Constantinescu. Mihnea Gheorghiu semnează ecranizarea romanelor Tănase Scatiu şi Viața la țară de Duiliu Zamfirescu, regia aparținând lui Dan Pița. Petre Sălcudeanu propune regizorului Mircea Moldovan comedia Toamna bobocilor, iar Francisc Munteanu semnează drama muncitorească Zile fierbinți, gen puțin agreat de regizorul filmului Sergiu Nicolaescu.