Cronica filmului
Călin Stănculescu
ECRANIZĂRI ÎN SERIE. ANII 1976 – 1980
Articol publicat în ediția Viața Românească 9-10 / 2011
Regizor aplaudat de presa cinematografică a anilor 70 pentru calofilia cu care abordează textele literare, Mircea Veroiu ambiționează o frescă socială şi psihologică în Dincolo de pod, film inspirat de romanul Mara al lui Ioan Slavici. Fănuş Neagu scrie pentru regizorul Gheorghe Vitanidis Casa de la miezul nopții, iar Zaharia Stancu semnează adaptarea romanului său, Jocul cu moartea, pentru regizorul Andrei Blaier, care-şi intitulează una dintre cele mai inspirate opere ale sale Prin cenuşa imperiului. Filmul lui Blaier a dobândit Marele Premiu şi Premiul pentru muzică, Radu Şerban, al ACIN, dar a fost aplaudat şi la Karlovy Vary, unde actorul Gheorghe Dinică primeşte Premiul pentru interpretare, la Festivalul de la Avellino, unde cucereşte Diploma de onoare pentru evocare istorică, şi la Cannes, unde primeşte Mențiunea specială a juriului Festivalului internațional pentru tineret.
Ion Băieşu semnează Mere roşii pentru Alexandru Tatos, film care primeşte Premiul Opera Prima pentru regizor şi Premiul pentru scenariu în țară, iar în străinătate este laureat la Varna cu Premiul special al juriului şi la Lublin cu Premiul al 2-lea. Materia dramatică a scenariului va fi din nou folosită în filmul Balanța de Lucian Pintilie. Sergiu Nicolaescu semnează pe scenariul lui Anuşavan Salamanian unul dintre cele mai bune filme cu adaptarea romanului Velerim şi Veler Doamne de Victor Ion Popa, sub titlul Osânda. Romanul Descoperirea familiei de Ion Brad, care colaborează la scenariu cu Alexandru Brad, este ecranizat de Virgil Calotescu sub titlul Ultima noapte a singurătății. Scriitorul anglist Mihnea Gheorghiu adaptează romanele lui Duiliu Zamfirescu Tănase Scatiu şi Viața la țară, regia Dan Pița. Titlul filmului este Tănase Scatiu. Aurel Baranga îşi ecranizează piesa Travesti sub titlul Premiera, regia Mihai Constantinescu. Petre Sălcudeanu semnează scenariul filmului polițist Bunicul şi doi delincvenți minori, regia Maria Callas Dinescu. Romanul Apa de Alexandru Ivasiuc se transformă în scenariu de film, scriitorul colaborând la scenariu cu Roxana Pană, regia este semnată de operatorul devenit regizor Dinu Tănase. Filmul se va numi Trei zile şi trei nopți. Regizorul semnase cu un an înainte, pentru Televiziune, adaptarea romanului Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu. Ion Popescu-Gopo se inspiră din Povestea porcului de Ion Creangă pentru Povestea dragostei, comedie fantastică în care jocul actorilor este dublat de desene animate. Filmul a primit în Spania, la Sitges, Premiul de interpretare masculină pentru actorul Mircea Bogdan – Moşul. Inspirată de proza aceluiaşi mare clasic, Ion Creangă, regizoarea Elisabeta Bostan are inspirația de a transforma Capra cu trei iezi într-o superproducție muzical-coregrafică Mama, realizată în coproducție cu Franța şi Rusia, cu regretata Ludmila Gurcenko în rolul principal. Filmul a fost considerat în epocă cu nimic mai prejos decât Pasărea albastră, superproducția semnată de George Cukor, cu Elisabeth Taylor în rolul principal.
Marin Preda semnează scenariul filmului Marele singuratic, regia Iulian Mihu. Scenariul literar are titlul inițial Castelul dragostei, după o idee din romanul Marele singuratic. Niculae Moromete este interpretat de George Motoi. Romanul Movila bătrânului de N. Ionescu-Dunăreanu este ecranizat de Geta Doina Tarnavschi sub titlul Misterul lui Herodot. Prima ecranizare inspirată de proza lui Radu Tudoran este Cu toate pânzele sus, regia Mircea Mureşan, film inițial turnat pentru Televiziune, dar se pare că au existat şi trei filme pentru marele ecran format din materia celor 12 episoade TV.
În 1977, cartea Eugeniei Busuioceanu, dedicată biografiei lui Aurel Vlaicu, este ecranizată de Mircea Drăgan. Singura ecranizare inspirată de opera lui Paul Georgescu este Doctorul Poenaru, scenariul şi regia Dinu Tănase. Debutul regizorului Stere Gulea în lungmetrajul de ficțiune se materializează cu Iarba verde de acasă după o proză a lui Sorin Titel, Zilele şi nopțile unui profesor. Alt debut regizoral, Iosif Demian, în colaborare cu Andrei Blaier, este marcat de filmul Urgia al cărui scenariu îl reprezintă ecranizarea povestirilor Urgia şi Dincolo de viață din volumul Din viață pentru viață de Florin Năstase.
Anul 1978 aduce pe ecrane o nouă adaptare inspirată de opera lui Mihail Sebastian. Este vorba de Jocul de-a vacanța, scenarizată de Timotei Ursu sub titlul Al patrulea stol. Dinu Săraru îşi adaptează romanul Clipa pentru marele ecran în regia lui Gheorghe Vitanidis. Frații Brad ecranizează romanul Ultimul drum de Ion Brad cu titlul Drumuri în cumpănă, regia Virgil Calotescu. Regizorul Alexa Visarion ecranizează nuvela lui Ion Luca Caragiale, În vreme de război, cu titlul Înainte de tăcere. Mircea Veroiu se încumetează să ecranizeze liber celebra proză a lui Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, sub ti-tlul Între oglinzi paralele. În scenariu apar personaje şi situații din piesa Jocul ielelor şi din romanul Patul lui Procust. Romanul polițist Moartea vine pe bandă de magnetofon, de Haralamb Zincă, este ecranizat cu titlul Un om în loden, la debutul său în calitate de regizor, de către fostul director de imagine Nicolae Mărgineanu. Romanul Nada florilor şi alte povestiri de Mihail Sadoveanu reprezintă materia scenariului semnat de Constantin Mitru pentru regizorul Constantin Vaeni, care-l propune ecranelor sub titlul Vacanță tragică. Romanul Operațiunea Hercule, scris de Ovidiu Zotta, este ecranizat de Dan Mironescu cu titlul Jachetele galbene. Romanul Rug şi flacără de Eugen Uricaru este ecranizat de Adrian Petringenaru, iar regizoarea Malvina Urşianu adaptează liber nuvela lui Constantin Negruzzi, Alexandru Lăpuşneanu, sub titlul Întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu.
În anul 1979, Sergiu Nicolaescu nu se lasă mai prejos şi atacă şi el romanul lui Camil Petrescu Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, tăindu-i partea a doua a titlului. Un proiect vechi de şapte ani de zile, ce urma să fie realizat de Liviu Ciulei, ecranizarea romanelor Bietul Ioanide şi Scrinul negru de George Călinescu, este reluat de Eugen Barbu, care va avea multe conflicte cu regizorul filmului, Dan Pița. Alexandru Tatos ecranizează romanul lui Corneliu Leu, Prețul dragostei, sub titlul Casa dintre câmpuri. Nuvela Duios Anastasia trecea de Dumitru Radu Popescu este ecranizată de acelaşi regizor. O ecranizare ambițioasă este semnată de Mircea Mureşan, Ion – Blestemul pământului, blestemul iubirii. Ampla frescă socială şi psihologică imaginată de Liviu Rebreanu este şi ea supusă rigorilor cenzurii comuniste, solicitându-se eliminarea textelor şi imaginilor cu trimiteri la ritualuri religioase sau la conflicte etnice. Manole Marcus pleacă de la o schiță a lui Ion Băieşu, pentru filmul Omul care ne trebuie. Regizoare de film documentar, Ada Pistiner debutează în lungmetrajul de ficțiune cu Stop-cadru la masă, film ce preia elemente din romanul Plexul solar de Stefan Iureş.
În anul 1980, actrița Draga Olteanu-Matei semnează scenariul Dumbrava minunată, inspirat de proza lui Mihail Sadoveanu. Regia – Gheorghe Naghi. Regizorul Iosif Demian ecranizează romanul polițist O lacrimă de fată, semnat de Petre Sălcudeanu. Semnul delfinului, roman de Romulus Zaharia, este ecranizat de Radu Gurău, iar romanul Nişte țărani, de Dinu Săraru, este asumat sub titlul Vânătoare de vulpi, de Mircea Daneliuc. Fata Morgana, roman de Ion Grecea, este transpus pe ecran de Elefterie Voiculescu, iar autoarea de romane polițiste Rodica Ojog-Braşoveanu este ecranizată de Geo Saizescu, cu Şantaj. Regizorul documentarist David Reu debutează în ficțiune cu filmul Probleme personale, scenariul Grigore Zanc după propriul roman, Cădere liberă.
Ion Băieşu semnează Mere roşii pentru Alexandru Tatos, film care primeşte Premiul Opera Prima pentru regizor şi Premiul pentru scenariu în țară, iar în străinătate este laureat la Varna cu Premiul special al juriului şi la Lublin cu Premiul al 2-lea. Materia dramatică a scenariului va fi din nou folosită în filmul Balanța de Lucian Pintilie. Sergiu Nicolaescu semnează pe scenariul lui Anuşavan Salamanian unul dintre cele mai bune filme cu adaptarea romanului Velerim şi Veler Doamne de Victor Ion Popa, sub titlul Osânda. Romanul Descoperirea familiei de Ion Brad, care colaborează la scenariu cu Alexandru Brad, este ecranizat de Virgil Calotescu sub titlul Ultima noapte a singurătății. Scriitorul anglist Mihnea Gheorghiu adaptează romanele lui Duiliu Zamfirescu Tănase Scatiu şi Viața la țară, regia Dan Pița. Titlul filmului este Tănase Scatiu. Aurel Baranga îşi ecranizează piesa Travesti sub titlul Premiera, regia Mihai Constantinescu. Petre Sălcudeanu semnează scenariul filmului polițist Bunicul şi doi delincvenți minori, regia Maria Callas Dinescu. Romanul Apa de Alexandru Ivasiuc se transformă în scenariu de film, scriitorul colaborând la scenariu cu Roxana Pană, regia este semnată de operatorul devenit regizor Dinu Tănase. Filmul se va numi Trei zile şi trei nopți. Regizorul semnase cu un an înainte, pentru Televiziune, adaptarea romanului Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu. Ion Popescu-Gopo se inspiră din Povestea porcului de Ion Creangă pentru Povestea dragostei, comedie fantastică în care jocul actorilor este dublat de desene animate. Filmul a primit în Spania, la Sitges, Premiul de interpretare masculină pentru actorul Mircea Bogdan – Moşul. Inspirată de proza aceluiaşi mare clasic, Ion Creangă, regizoarea Elisabeta Bostan are inspirația de a transforma Capra cu trei iezi într-o superproducție muzical-coregrafică Mama, realizată în coproducție cu Franța şi Rusia, cu regretata Ludmila Gurcenko în rolul principal. Filmul a fost considerat în epocă cu nimic mai prejos decât Pasărea albastră, superproducția semnată de George Cukor, cu Elisabeth Taylor în rolul principal.
Marin Preda semnează scenariul filmului Marele singuratic, regia Iulian Mihu. Scenariul literar are titlul inițial Castelul dragostei, după o idee din romanul Marele singuratic. Niculae Moromete este interpretat de George Motoi. Romanul Movila bătrânului de N. Ionescu-Dunăreanu este ecranizat de Geta Doina Tarnavschi sub titlul Misterul lui Herodot. Prima ecranizare inspirată de proza lui Radu Tudoran este Cu toate pânzele sus, regia Mircea Mureşan, film inițial turnat pentru Televiziune, dar se pare că au existat şi trei filme pentru marele ecran format din materia celor 12 episoade TV.
În 1977, cartea Eugeniei Busuioceanu, dedicată biografiei lui Aurel Vlaicu, este ecranizată de Mircea Drăgan. Singura ecranizare inspirată de opera lui Paul Georgescu este Doctorul Poenaru, scenariul şi regia Dinu Tănase. Debutul regizorului Stere Gulea în lungmetrajul de ficțiune se materializează cu Iarba verde de acasă după o proză a lui Sorin Titel, Zilele şi nopțile unui profesor. Alt debut regizoral, Iosif Demian, în colaborare cu Andrei Blaier, este marcat de filmul Urgia al cărui scenariu îl reprezintă ecranizarea povestirilor Urgia şi Dincolo de viață din volumul Din viață pentru viață de Florin Năstase.
Anul 1978 aduce pe ecrane o nouă adaptare inspirată de opera lui Mihail Sebastian. Este vorba de Jocul de-a vacanța, scenarizată de Timotei Ursu sub titlul Al patrulea stol. Dinu Săraru îşi adaptează romanul Clipa pentru marele ecran în regia lui Gheorghe Vitanidis. Frații Brad ecranizează romanul Ultimul drum de Ion Brad cu titlul Drumuri în cumpănă, regia Virgil Calotescu. Regizorul Alexa Visarion ecranizează nuvela lui Ion Luca Caragiale, În vreme de război, cu titlul Înainte de tăcere. Mircea Veroiu se încumetează să ecranizeze liber celebra proză a lui Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, sub ti-tlul Între oglinzi paralele. În scenariu apar personaje şi situații din piesa Jocul ielelor şi din romanul Patul lui Procust. Romanul polițist Moartea vine pe bandă de magnetofon, de Haralamb Zincă, este ecranizat cu titlul Un om în loden, la debutul său în calitate de regizor, de către fostul director de imagine Nicolae Mărgineanu. Romanul Nada florilor şi alte povestiri de Mihail Sadoveanu reprezintă materia scenariului semnat de Constantin Mitru pentru regizorul Constantin Vaeni, care-l propune ecranelor sub titlul Vacanță tragică. Romanul Operațiunea Hercule, scris de Ovidiu Zotta, este ecranizat de Dan Mironescu cu titlul Jachetele galbene. Romanul Rug şi flacără de Eugen Uricaru este ecranizat de Adrian Petringenaru, iar regizoarea Malvina Urşianu adaptează liber nuvela lui Constantin Negruzzi, Alexandru Lăpuşneanu, sub titlul Întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu.
În anul 1979, Sergiu Nicolaescu nu se lasă mai prejos şi atacă şi el romanul lui Camil Petrescu Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, tăindu-i partea a doua a titlului. Un proiect vechi de şapte ani de zile, ce urma să fie realizat de Liviu Ciulei, ecranizarea romanelor Bietul Ioanide şi Scrinul negru de George Călinescu, este reluat de Eugen Barbu, care va avea multe conflicte cu regizorul filmului, Dan Pița. Alexandru Tatos ecranizează romanul lui Corneliu Leu, Prețul dragostei, sub titlul Casa dintre câmpuri. Nuvela Duios Anastasia trecea de Dumitru Radu Popescu este ecranizată de acelaşi regizor. O ecranizare ambițioasă este semnată de Mircea Mureşan, Ion – Blestemul pământului, blestemul iubirii. Ampla frescă socială şi psihologică imaginată de Liviu Rebreanu este şi ea supusă rigorilor cenzurii comuniste, solicitându-se eliminarea textelor şi imaginilor cu trimiteri la ritualuri religioase sau la conflicte etnice. Manole Marcus pleacă de la o schiță a lui Ion Băieşu, pentru filmul Omul care ne trebuie. Regizoare de film documentar, Ada Pistiner debutează în lungmetrajul de ficțiune cu Stop-cadru la masă, film ce preia elemente din romanul Plexul solar de Stefan Iureş.
În anul 1980, actrița Draga Olteanu-Matei semnează scenariul Dumbrava minunată, inspirat de proza lui Mihail Sadoveanu. Regia – Gheorghe Naghi. Regizorul Iosif Demian ecranizează romanul polițist O lacrimă de fată, semnat de Petre Sălcudeanu. Semnul delfinului, roman de Romulus Zaharia, este ecranizat de Radu Gurău, iar romanul Nişte țărani, de Dinu Săraru, este asumat sub titlul Vânătoare de vulpi, de Mircea Daneliuc. Fata Morgana, roman de Ion Grecea, este transpus pe ecran de Elefterie Voiculescu, iar autoarea de romane polițiste Rodica Ojog-Braşoveanu este ecranizată de Geo Saizescu, cu Şantaj. Regizorul documentarist David Reu debutează în ficțiune cu filmul Probleme personale, scenariul Grigore Zanc după propriul roman, Cădere liberă.