Atunci când vine vorba despre romanul israelian contemporan, cititorul este, în general, tentat să se gândească fie la experimentele narative sau la construcţia epică stratificată, prezente în multe din paginile lui Amos Oz, considerat reprezentantul prin excelenţă al prozei din această parte a lumii, fie la acele aspecte şi probleme abordate mai cu seamă în … Continuă să citești IUBIRE ȘI OBSESIE
Născut la Veneţia, în anul 1725, Giacomo Casanova, trăind suficient de multă vreme în orașul atât de celebru pentru marele său Carnaval, nu are nevoie să afle de la alţii că lumea e un teatru, iar oamenii – purtători de măşti ce încearcă să-şi joace cât mai bine rolurile, propria lui existenţă dându-i această lecţie … Continuă să citești FASCINAȚIA SEDUCȚIEI
Roberto Bolaño abordează, în romanul său publicat în anul 1998, Detectivii sălbatici, marea temă a călătoriei, cu scopul declarat de a exprima esența personajelor sale, dar și a lumii în care trăiesc acestea. Desigur, fiind vorba despre un scriitor ale cărui creații sunt prin excelență experimentale, călătoria nu rămâne niciodată la stadiul de deplasare în … Continuă să citești Călătorii în literatură și drumuri către sine
„Într-un anume sens, scrisul şi literatura în ansamblu sunt întotdeauna dialogice, deoarece implică aducerea în prin plan a tuturor vocilor – şi contravocilor – pe care scriitorul le poartă în sine, precum şi stabilirea unui nou raport de forţe între acestea. Ţine de seriozitatea fiecărui scriitor să evoce sau să invoce aceste voci diferite, adică … Continuă să citești J.M. COETZEE – LITERATURĂ, REALITATE, VIOLENȚĂ
„Macbeth este un thriller despre lupta pentru putere, care se desfășoară în egală măsură într-un decor sumbru de roman noir și tenebrele unei minți paranoice”, spunea scriitorul norgevian Jo Nesbø, vorbind despre romanul său inclus în deja celebrul Proiect Shakespeare al editurii britanice Hogarth, alături de, printre altele, O paranteză în timp de Jeanette Winterson … Continuă să citești UN „MACBETH” CONTEMPORAN
Am citit la sfârșitul anului trecut o carte cu un titlu incitant și romantic: Odessa. Geniu și moarte într-un oraș al visurilor. Autorul, Charles King, este un cercetător bine cunoscut publicului român, profesor de relații internaționale și științele guvernării la Georgetown University, Statele Unite. Fișa bibliografică atașată volumului vorbește despre șapte cărți care l-au avut … Continuă să citești „Odessa” lui Charles King
Istoria albinelor, cartea publicată în anul 2015 de scriitoarea norvegiană Maja Lunde, nu este o istorie propriu-zisă a albinelor. Iar acest lucru e evident încă din primele rânduri ale primului capitol, intitulat Tao, și plasat în districtul Sichuan, din China anului 2098. Numai că acest prim capitol, ca și toate cele care urmează, are legătură … Continuă să citești Despre albine și oameni
Grădina de piatră este cel dintâi mare roman al lui Nikos Kazantzakis înainte de Viața și peripețiile lui Alexis Zorba. Elaborată în limba franceză (Le jardin des roches), în anul 1936, pe Insula Egina, cartea aceasta apare abia în 1959, în Franța, după ce o traducere în neerlandeză fusese publicată încă în 1939. (Nu de … Continuă să citești Nikos Kazantzakis, „Grădina de piatră” – călătoria spre literatură
„Casa este corpul vostru mai mare./ Ea creşte în miezul zilei/ şi doarme în tăcerea nopţii./ Şi nu-i lipsită de vise.” Sunt versurile lui Khalil Gibran, folosite ca foarte inspirat epigraf al cărţii semnate de Olga Tokarczuk, Casă de zi, casă de noapte (1998). Casa, spaţiul unde locuiesc oamenii, reprezintă – iar acest lucru este … Continuă să citești Între vise și oglinzi. Olga Tokarczuk & Szczepan Twardoch
Analizând creaţia lui Alejo Carpentier, Carlos Fuentes se referea la traiectoria parcursă de formula narativă romanescă de la „o utopie de întemeiere” la „o epopee bastardă care o degradează”, dacă nu intervine imaginaţia mitică pentru a întrerupe fatalitatea şi a redobândi libertatea iniţială. Utilizând acelaşi model, Gabriel García Márquez, de pildă, alcătuia schema extraordinarul său … Continuă să citești Ficțiunea realității și realitatea ficţiunii