editorial
NICOLAE PRELIPCEANU

Poetul, ca și cizmarul…

Articol publicat în ediția 9 / 2017

Acum peste zece ani am citit o declarație a unui tânăr – pe-atunci – poet, care spunea foarte serios că el scrie un text poetic așa cum cizmarul face o pereche de pantofi, subînțelegând sau poate chiar afirmând – nu-mi mai aduc aminte – că nu e nici o deosebire între un produs și altul. … Continuă să citești Poetul, ca și cizmarul…

editorial
NICOLAE PRELIPCEANU

Mizantropia fundamentală și proiectele ei

Articol publicat în ediția 8 / 2017

O știre din Franța ne anunța triumfător că va fi construit acolo, în curând, primul tren de mare viteză (TGV pe numele lui de până la 1 iulie, Inoui după 1 iulie, nu mă întrebați de ce) fără conductor. Adică în față, acolo unde acum sunt așa numiții, la noi, mecanici, nu va mai sta … Continuă să citești Mizantropia fundamentală și proiectele ei

editorial
NICOLAE PRELIPCEANU

Scurte autostrăzi

Articol publicat în ediția 7 / 2017

Printre prioritățile românești s-ar putea număra și bucățelele de autostrăzi, care au fost, cel puțin unele dintre ele, deschise cu mare tam-tam și panglici tricolore de diverși prim miniștri. În toate țările, sau măcar în cele civilizate, autostrăzile se fac cap-coadă. Poate că și ei, ceilalți, le fac pe bucăți, dar nu cred că le … Continuă să citești Scurte autostrăzi

editorial
NICOLAE PRELIPCEANU

Douce France

Articol publicat în ediția 6 / 2017

Coincidență sau nu, în zilele din preajma schimbării gărzii, sau mai precis a șefilor de gărzi la Elysée, am ascultat din nou, după multă vreme, cântecul lui Charles Trenet cu titlul de mai sus. El – sau, mă rog, autorul versurilor – își cântă acolo amintirile dragi ale copilăriei, punându-le sub semnul acestei țări, într-o … Continuă să citești Douce France

editorial
NICOLAE PRELIPCEANU

TICHIA DE MĂRGĂRITAR

Articol publicat în ediția 5 / 2017

Chelului îi trebuie tichie de mărgăritar se spunea pe vremea când asemenea expresii colorate mai circulau, încă neîmpinse spre marginea vocabularului de limbajul pragmatic, mercantil, care nu mai are timp nici de culoare, nici de muzicalitate. Zilele trecute – până apare acest număr din revistă trecute chiar de mult – am auzit o știre conform … Continuă să citești TICHIA DE MĂRGĂRITAR

editorial
NICOLAE PRELIPCEANU

GLOBALIZAREA ÎN CULTURĂ

Articol publicat în ediția 4 / 2017

O noutate, care în momentul când mă decisesem să scriu despre ea era recentă, este că o profesoară de română, tânără, a decis să nu mai respecte programa școlară și să nu mai predea copiilor (pesemne la clasele mititele) pe Creangă sau Eminescu, preferând, de pildă, Cartea junglei sau Micul Prinț, mai potrivite, spune domnia … Continuă să citești GLOBALIZAREA ÎN CULTURĂ

editorial
NICOLAE PRELIPCEANU

CÂND ÎNCEPE ISTORIA?

Articol publicat în ediția 3 / 2017

Istoria începe în fiecare zi. Pentru că în fiecare zi cineva se naște și, mai mult decât atât, cineva devine conștient că el sau ea există, deci pentru ei atunci începe istoria. Trecutul dă-l dracului, că și-așa nu avem ce face cu el. E o banalitate îndelung repetată în ultimele decenii că uitarea greșelilor trecutului … Continuă să citești CÂND ÎNCEPE ISTORIA?

editorial
NICOLAE PRELIPCEANU

MÂNĂ, BIRJAR!

Articol publicat în ediția 2 / 2017

Aproape că m-am plictisit să tot fac precizări cu privire la afirmațiile grupului de luptători împotriva lui Nicolae Manolescu, care erodează, de fapt, imaginea Uniunii Scriitorilor, fără să se gândească măcar că, în cazul în care ar lua-o ei, așa cum tot afirmă că au și făcut după mai fiecare acțiune în justiție pe care … Continuă să citești MÂNĂ, BIRJAR!

editorial
NICOLAE PRELIPCEANU

JURNALELE ŞI ISTORIA

Articol publicat în ediția 1 / 2017

Greu de crezut, dar acesta e adevărul: părţile din jurnale care vorbesc despre alţii, ce au făcut şi ce au dres, nu sunt decât tot despre autorii jurnalelor. Obiectivitate nu există, deşi este clamată atât de des şi cu atât de nepotrivite ocazii. De aceea, în ciuda opiniei generale, greşite după a mea, rareori jurnalele … Continuă să citești JURNALELE ŞI ISTORIA

editorial
NICOLAE PRELIPCEANU

ELOGIU VIRGULEI

Articol publicat în ediția 11-12 / 2016

Pe când frecventam mai asiduu mediile filologice (Facultatea de Litere se chema, atunci, de Filologie), am auzit pe cineva afirmând că lui Caragiale (Ion Luca) i s-ar fi spus Moș Virgulă. Prin redacțiile (literare, că la ziare era altceva, erau altfel de oameni) pe unde mi-am dus viața, exista mai întotdeauna câte cineva vigilent cu … Continuă să citești ELOGIU VIRGULEI