Te simți bine pe țărmul mării, în timp ce în largul ei se răstoarnă o barcă de pescari. (Lucrețiu) Pretutindeni se caută ceva, poate un ultim sprijin al umanității. Dintotdeauna rosturile pătrund ilicit în răspântiile degradării. Înăuntrul nostru o lume, în afara ei un univers. Căutători de interogații meteorizăm încercările de deslușire a ființei. Am … Continuă să citești VISARE ȘI AMĂGIRI
NERVI ȘI SUFLET Avem mai ales nevoie să trăim şi să credem în ceea ce ne ţine în viaţă şi că ceva ne ţine în viaţă – iar ceea ce iese dinlăuntrul misterios al fiinţei noastre nu trebuie să ne bântuie la nesfârşit, cu un scop vulgar digestiv. […] Teatrul şi dansul cântului sunt teatrul … Continuă să citești Mărturisindu-l pe Antonin Artaud (II)
Vorbim mereu, aproape trâmbițat despre ceea ce știm din ce în ce mai puțin, dar susținem cu convingerea și tenacitatea celui neștiutor, dar îndrăzneț. Regizori și critici, scenografi și, câteodată, chiar actori intelectualizați se revendică cu seninătate impertinentă ca discipoli și continuatori ai marilor reformatori ai teatrului vital. Uită intenționat, din suficiență, sensul unei filiații … Continuă să citești Mărturisindu-l pe Antonin Artaud
Ascultă tăcerea de aici, de pe scenă. Îţi dai seama câtă energie spirituală, câte sentimente, sincere şi jucate, râs şi furie şi pasiuni şi cine mai ştie ce. Toate acestea există în continuare aici, închise în acest spaţiu, îşi trăiesc viaţa lor secretă, neîntreruptă. Uneori le aud, deseori le aud, uneori mi se pare că … Continuă să citești Setea tăcerii în spectacolul de teatru