Cronica filmului
Călin Stănculescu

SCRIITORI STRĂINI IN LUMEA FILMULUI ROMÂNESC

Articol publicat în ediția Viața Românească 9-10 / 2010

Primul film de ficțiune înregistrat în lexicoanele cinematografice româneşti Amor fatal, regia şi scenariul sunt semnate de Grigore Brezeanu, reprezintă după unii autori adaptarea uneia dintre cele mai celebre piese din repertoriul Teatrului Național din Bucureşti, probabil Un amor fatal de Marc Fournier. Cum drama sentimentală, a cărei acțiune se petrece în diverse locuri şi localuri din Bucureşti, este definitiv pierdută, opera cinematografică, ce marchează debutul regizoral al celui ce avea să semneze un an mai târziu ambițiosul film Războiul Independenței, rămâne doar un început de drum asupra căruia mai planează şi următorul mister – în acea perioadă nu exista nicio piesă cu acest titlu în repertoriul Teatrului Național.
Al doilea scriitor abordat de „cinematografiştii” de la începutul secolului trecut este Victorien Sardou a cărui piesă Fedora este transpusă pe peliculă în regia Marioarei Voiculescu – celebra actriță semnând şi scenariul alături de H. Lecca. După o proiecție cu invitați în iunie 1913, aşa cum ne asigură istoricul de film B. T. Rîpeanu în primul volum Filmat în România, producătorul Leon Popescu are un diferend juridic cu trupa C. Radovici – Marioara Voiculescu, proiecția nefiind reluată decât în martie 1915 sub titlul Fedora. După un an de zile filmul este proiectat în cinematografe sub titlul Amorurile unei prințese, dramă în patru acte. Nici acest film, inspirat de una din piesele popularului scriitor de comedii şi piese istorice – cineaştii europeni au mai abordat opera academicianului dramaturg cu mai multe versiuni după Madame Sans Gêne – nu a supraviețuit timpului. Un alt autor francez la modă, şi el academician – Henri Bataille – este abordat în ecranizarea Bastard, inspirată regizorului şi scenaristului Constantin Radovici de piesa Copil din flori, jucată şi pe scenă de Compania de teatru a Marioarei Voiculescu.
çn 1920 este anunțat publicului „ecranizarea după un roman de K. M. Williamson”, Pe valurile fericirii, film neterminat, film pierdut, în care s-ar fi produs actorii Lya De Putti, Maria Filotti, Ion Manolescu, Gheorghe Storin, Tantzi Cutava Barozzi şi alții. Un alt titlu al filmului inspirat de „cunoscutul” scriitor american era Intâlnire la Monte Carlo.
Un alt academician francez, dramaturgul Eugene Labiche îl inspiră în 1925 pe Ion Sahighian în realizarea filmului Năbădăile Cleopatrei, regizorul-scenarist aflat la debut pornind de la vodevilul La tour de Sainte Gudule. Pe genericul filmului apar Jean Georgescu, în dublu rol al maiorului Azureanu şi al lui Marc Antoniu, Gheorghe Ciprian, Sonia Cluceru, Floria Capsali, Alexandru Giugaru, Ion Finteşteanu şi mulți alții.
O localizare după piesa lui N.V.Gogol, Căsătoria, este înregistrată un an mai târziu, scenariul fiind scris de Jean Mihail, C. Orendi şi Ion Sârbul, regia semnând-o primul. Filmul nu a fost terminat, iar scenariul conținea două finaluri „cu” şi „fără” căsătorie.
Ionel şi Mărioara sau Jancsi şi Juliska este inspirat de basmul Hänsel şi Gretel, de frații Grimm. Realizat la Arad, în 1927, filmul a fost conceput ca material didactic ajutător şi a fost difuzat de Casa Scoalelor. Regia a fost semnată de Herman Chilevicz.
çn acelaşi an, înregistrăm ecranizarea libretului operetei Moştenitorii veseli de Winterberg, pe care regizorul Paul Gusti o adaptase universului autohton. Nostim vodevil militar, filmul este semnat de avocatul şi scriitorul Ion Timuş, care este şi principalul producător, Elvira Godeanu, Marietta Sadova, George Timică, Victor Antonescu şi Jean Georgescu numărându-se printre deținătorii rolurilor principale.
çn 1933, filmul Trenul fantomă, regia Ludovic Lazar şi Jean Mihail pentru versiunea română, reprezintă ecranizarea unei piese semnate de Arnold Ridley, scriitor american. Dialogurile versiunii româneşti au fost semnate de Victor Eftimiu. Film polițist cu elemente horror, Trenul fantomă dezvăluie spectatorilor imensul talent al lui Tony Bulandra, alături de care mai apar Gheorghe Storin, Dida Solomon-Callimachi, Lisette Verea, Renee Annie şi Marcel Enescu. Arhiva Națională de Filme deține o copie în lungime de 1977 m.
Până la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial mai înregistrăm doar o singură idee avansată de un scriitor străin pentru realizarea unui film românesc. Este vorba de scriitoarea italiană Elena Zucotti Borea a cărei schiță cinematografică este prelucrată de scenariştii Nicolae Kirițescu, Ion Sava, care semnează şi regia, şi Diego Calcagno pentru filmul Escadrila albă. Povestea se inspiră din activitatea singurei escadrile de Cruce Roşie, pilotate în exclusivitate de femei, care a activat pe frontul din Rusia. In film apar Lucia Sturza Bulandra şi Marcel Anghelescu alături de actorii italieni Mariella Lotti, Tino Bianchi, Claudio Gora, Ondina Maris sau Miretta Mauri. Filmul, pierdut, a fost interzis în Italia. De altfel, şi una din supraviețuitoarele Escadrilei Albe, doamna Mariana Drăgescu, mi-a mărturisit cu ocazia unui interviu, că substanța artistică avea prea puține legături cu sacrificiile şi viața dură dusă de femeile-pilot românce, care au acționat în reala Escadrilă Albă.
Evocarea celor câțiva scriitori străini care au inspirat pe cineaştii români încă de la începuturile artei filmului în țara noastră precede capitolul, mult mai bogat, al scriitorilor români care s-au lăsat tentați în această epocă de mirajul ecranului.