A P E L pentru Casa Monteoru

Articol publicat în ediția Viața Românească 3-4 /2013

O clădire cu profunde semnificații culturale din centrul Bucureştiului va dispărea, începând cu data de 15 aprilie a.c., din circuitul public. Casa Monteoru s-a numit cândva Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu” şi a găzduit întâlniri ale scriitorilor de primă mărime, întâlniri cu mari personalități ale literaturii universale, premianți Nobel. Umbrele marilor scriitori români, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, George Bacovia, Marin Preda, Nichita Stănescu şi câți alții se întâlnesc aici, în Sala Oglinzilor şi în holul monumental al acestei case, cu nume celebre ale literaturii universale, care le-au trecut pragul, precum: Umberto Eco, Pablo Neruda, Mario Vargas Llosa, Günther Grass, Saul Bellow şi mulți alții.

Aici s-au desfăşurat şedințele Consiliului Uniunii Scriitorilor în anii dictaturii ceauşiste, fiind, cu siguranță, singurele prilejuri când se lua poziție public şi răspicat împotriva cenzurii şi a „prețioaselor indicații”. Aici s-au auzit vocile celor care contestau „prețioasele indicații”, printre care Dan Deşliu, Ana Blandiana, Dorin Tudoran, Octavian Paler, Mircea Zaciu, Bujor Nedelcovici, Mircea Dinescu. Aici au activat mai toți marii scriitori ai celei de-a doua părți a secolului precedent, cei care populează astăzi manualele de literatură română.

Această casă, plină încă de amintirea tuturor celor de mai sus şi a multor altora, a fost redată de justiție moştenitorilor fostului proprietar şi este în pericol să dispară, şi odată cu ea să fie ştearsă toată această memorie culturală acumulată între acei pereți. Statul român, cel care a fost proprietarul ei până acum câțiva ani, poate să redevină, legal, proprietar şi să o redea circuitului cultural, aşa cum a făcut în alte situații similare (vezi cazul sediului UNITER de pe str. George Enescu).

Ne permitem chiar să afirmăm că statul român, prin organismele sale alese şi numite, are datoria de a cumpăra această casă, a o restaura, pentru că este vorba de un monument istoric şi de arhitectură, ca unul în care se mai poate regăsi stilul lui Ion Mincu, pentru a o transforma într-un centru cultural, unde să aibă loc evenimente literare şi artistice de importanță națională. Renunțarea la folosirea publică a acestei case este, aşa cum afirmă un cunoscut arhitect de azi, „ştergerea cu buretele a unei fabuloase aduceri aminte”.

Facem un apel la toate organismele statului, de la Preşedinție la Guvern şi la Primăria Municipiului Bucureşti să nu-şi uite datoria pe care o au față de istoria culturală a României, că aceasta este, în fond, componenta cea mai importantă a identității noastre naționale, în cadrul Uniunii Europene.

Semnează: Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Ana Blandiana, Gabriela Adameşteanu, Dan Hăulică, Varujan Vosganian, Gabriel Dimisianu, Romulus Rusan, Ion Pop, Marta Petreu, Mihai Şora, Horia Gârbea, Denisa Comănescu, Marian Drăghici, Dan Cristea, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Vartic, Mihai Zamfir, Livius Ciocârlie, Nora Iuga, Magda Cârneci, Luiza Palanciuc, Sorin Lavric, Simona Vasilache.

Toți cei care doresc să se alăture acestei cauze pot semna petiția pe site-ul www.petitieonline.ro.