CINE POLEMIZEAZĂ CU VALORILE LITERATURII?

 În acelaşi oraş glorios al celebrei “şcoli de la Târgovişte”, care a marcat semnificativ proza generației optzeci (şi nu numai), apare o altă “revistă de cultură, civilizație şi atitu­dine morală”, numită “Singur”, – titula­tură improprie, de vreme ce redacția are filiale în diverse județe ale țării, dar şi corespondenți din străinătate (unele nume sunt comune cu ale concurentei “Cli­mate literare”!). Din păcate şi la revista “Singur” scriu numeroşi autori ne­competitivi, ale căror texte dau semne evi­dente de patologie literară. Astfel, în numărul pe septembrie al publicației, fondatorul şi patronul ei (care o sub­ven­ționează din onorabilul comerț cu flori!) se trezeşte polemizând în termeni sub­urbani, invers proporționali cu noto­rietatea literară a semnatarului: respec­ti­vului i-a căşunat pe prestigioasa revistă “Ro­mânia literară”, ajunsă la 40 de ani de apariție neîntreruptă, pe redutabilii critici literari Nicolae Manolescu (“entitate din ce în ce mai cețoasă” – zice strălucitorul polemist!) şi Alex Ştefă­nescu (“distinsul malaxor de valori din Bucureşti”, “incomensura­bilul nos­tru controlor de puls valoric al scriito­rilor“) şi, în mod incalificabil, pe poeții sibieni Iustin Panța (decedat!) şi Du­mitru Chioaru. Ne-au atras atenția, în acest caz, atât registrul iresponsabil în care e scris textul, titlul rudimentar al atacului, “Iezistă o ixplicațe”, şi mai ales modul de a gândi al celui care semnează editorialele cu totul neliniş­ti­toare ale publicației: “ne freacă la melodie pe noi, ultimii amărâți ce n-au cerşit încă bani de la USR”. Această frază se vrea un răspuns dat textelor critice, de respingere a nonvalorii şi ve­lei­tarismului, semnate de Alex Şte­fănescu la rubrica sa “Pe alături”, din “Zia­rul financiar”, unde a făcut referire şi la necompetitivii care publică în revista “Singur”. Prin urmare, “ultimii amărâți” pe care îi critică constant Alex Ştefănescu ar trebui lăsați în elementul lor subcultural doar pentru că “n-au cerşit încă bani de la USR”. Stranie logică! Dar cine îi împiedică să se înscrie pe culoarele literare unde se validează competitivitatea şi să ceară bani de la USR, în loc să şi-i risipească de pomană pe cei luați de la gura copiilor, doar pentru a-şi oferi iluzia noto­rietății, respinse de contextul cano­nic al valorilor? Răspunsul e unul sin­gur, tocmai cel pe care îl ocoleşte în mod evident revista “Singur”: lipsa crasă de cultură a celor ce scriu la astfel de publicații, care văd, din păcate, doar… întunericul tiparului (Z.I.)