Meridian
Attila Jàsz

Poeme

Articol publicat în ediția Viața Românească 5-6 /2014

 Lună plină la Taormina 1901.
 
Îmi îmaginasem paradisul exact aşa
cum e luna plină la Taormina
prima pânză adevărată
după douăzeci de ani de pregătire
 
toate sunt aşa cum trebuie să fie
într-o pictură reuşită
întocmai ca şi în viață
 
migdali în floare chiparoşi arcuindu-se în tării
în centru clădirii fără vârstă scăldate
în lumina lunii ca un balon
în vreme ce drumul şerpuieşte tăcut la deal
 
am găsit în sfârşit şi culoarea mării
 ajutat de proiectorul lunii
şi de umbra unui crâmpei de nor 
ce pluteşte pe cer
 
 
 
Plimbare călare pe malul mării. 1909.
 
zilele şi nopțile
nu mai au însemnătate
 
sosit-au călăreții în
împărăția reală a fanteziei
 
ei sunt acasă aici la malul mării
precum acasă sunt şi la izvoare
 
acesta-i locul căutat dintotdeauna
acest golf în sfârşit găsit
 
rămân pe veci aici
nu mai pictez.
 
 
 
Prezentare şi traducere de Maria-Gabriela Constantin
 
Notă: Poemele publicate mai sus au fost traduse în română în cadrul seminariului de traducere condus de George Volceanov, găzduit de Hungarian Translators’ House de la Balatonfüred, septembrie 2012.