Cronica filmului
Călin Stănculescu
MEDIA? CENTRAL EUROPEAN FILM FESTIVAL – 2014, LEC?IA DE ISTORIE PRIN CINEMATOGRAF
Articol publicat în ediția Viața Românească 9-10 / 2014
Inspirat de una din temele constante ale creației sale, istoria, regizorul Radu Gabrea, inițiatorul ?i directorul Festivalului MECEFF, ?i-a propus drept temă pentru ediția a patra, Douăzeci ?i cinci de ani de la căderea comunismului, temă fericit ilustrată, nu doar de filme recente, ci ?i de mari creații, realizate în anii comunismului în Ungaria, Polonia, România, Cehoslovacia, semnate de binecunoscute nume ca Miklos Jancso, Milos Forman, Andrzej Wajda, Vera Chytilova, Jan Nemec, Alexandru Tatos, Lucian Pintilie, fără a-l uita chiar pe ?eful MECEFF, care cu Dincolo de nisipuri, ilustra o pagină dureroasă din istoria cenzurii comuniste.
În cadrul competiției au fost propuse ?apte dintre cele mai bune filme realizate anul trecut în Austria, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Slovenia ?i România, respectiv, Frumusețea ta nu are nici o valoare (regia Huseyn Tabak), Rugul aprins (regia Agnieszka Holland), Ida (regia Pawlik Pawlikowski), Dragii mei prieteni turnați (regia Sara Cserhalmi), Candidatul (regia Jonas Karasek), Călătoria (regia Nejsc Gazvoda) ?i Poziția copilului (regia Călin Peter Netzer).
Marele Premiu a revenit seriei cehe în trei episoade, Rugul aprins, film dedicat sacrificiului studentului ceh Jan Palach, care a protestat împotriva ocupației sovietice. Originară din Polonia, regizoarea Agnieszka Holland a marcat convingător bătălia din culisele tribunalelor, unde avocata Dagmar Buresova (excelent jucată de Tatiana Pauhofova), care a reprezentat interesele familiei Palach, învinge ?i convinge într-o epocă a persecuțiilor ?i cenzurii. Premiul pentru regie a mers la comedia neagră Candidatul, spectaculoasă parabolă despre manipulare ?i intoxicare a electoratului în preajma unor alegeri prezidențiale, manevrate de o profesionistă agenție de advertising, care demonstrează că oricine poate ajunge în fruntea bucatelor, dacă ?tie să-i cumpere pe autenticii profesioni?ti ai propagandei. Premiul pentru interpretare a fost adjudecat de admirabilă actriță care este Luminița Gheorghiu, inspirată traducătoare a sentimentelor materne răvă?ite de aspirația spre independență a fiului din Poziția copilului.
În fine, Premiul pentru cea mai bună imagine a revenit filmului Ida (operatori Lukasz Zal ?i Ryszard Lenczewski), un road movie care reune?te în alb/negru o fostă procuroare comunistă ?i pe nepoata ei, aspirantă la viața de călugăriță, dar ale cărei idei sunt dur contrazise de realitățile aflate la capătul călătoriei. Opțiunea pentru filmarea alb/negru a potențat realismul epocii evocate, precum ?i dramatismul problemelor cu care se confruntă cele două femei, printre care originea iudaică, mascată de evitarea Holocaustului, prin cre?tinare.
Juriul secțiunii competitive a fost condus de doamna Anca Mitran, pre?edintă a Centrului Național al Cinematografiei, James Ulmer, ziarist la New York Times, Bernd Desinger, director al Muzeului Filmului din Düsseldorf, Domenico Giuseppe Mongelli, directorul Festivalului Internațional de Film Levante din Bari ?i subsemnatul.
Cum ?i publicul are un cuvânt de spus la Media?, favoritul acestuia a fost filmul austriac (dar coproducție cu Turcia) Frumusețea ta nu are nici o valoare, evocare a problemelor unei familii de turci kurzi, care nu se prea descurcă, în sofisticata Austrie, eroul Veysel neavând decât 12 ani, dar se luptă pentru recunoa?terea dragostei sale față de o colegă de clasă. Univers dulce-amar, evocat fără melodramatism, cu o bună ?tiință a psihologiei personajelor.
?ara invitată la această ediție a patra a MECEFF-ului a fost Spania, iar regizorul omagiat a fost Pere Portabella (Spania), deopotrivă producător al unor importante titluri ca Viridiana de Luis Buñuel, Ma?inuța de Marco Ferreri sau Derbedeii de Carlos Saura. Din filmografia sa importantă dedicată genului documentar am reținut ineditul limbajului ?i inspirația formelor alese pentru evocarea operei lui Juan Miró sau a biografiei lui Johann Sebastian Bach.
Ilustrarea epocii franchiste ?i a trecerii de la dictatură la democrație a fost materializată de proiecția unor documentare ?i filme de ficțiune reprezentative pentru istoria cinematografului spaniol (Sfinții inocenți, regia Mario Camus, Coloni?tii lui Franco, regia Lucia Palacios, Dietmar Post, Rasa, spiritul lui Franco, regia Gonzalo Herralde, 23 F Filmul, regia Chema de la Pena, Torremolinos 73, regia Pablo Berger etc.).
Programul Subversive la vremea lor, (filme), imaginat de regizorul Radu Gabrea a fost dedicat prin trei retrospective unor mari cinea?ti precum Miloš Forman (cu Balul pompierilor, 1967, Asul de pică, 1964, Concurs, 1964, Dragostea unei blonde, 1965), Andrzej Wajda (cu Canalul, 1957, Cenu?ă ?i diamant, 1958, Peisaj după bătălie, 1970, Omul de marmură, 1977, Domni?oarele din Wilko, 1979, Omul de fier, 1981) ?i Miklos Jancso (cu Ro?ii ?i albii, 1967 ?i Lini?te ?i strigăt, 1968).
Programul a fost fericit completat de filmele Dincolo de nisipuri, unde regizorul Radu Gabrea a eliminat comentariile impuse de cenzură, Reconstituirea de Lucian Pintilie, Diamantele nopții, capodopera lui Jan Nemec, Magazinul de pe Strada Mare, regia Jan Kadar, Elmar Klos, Micile perle, regia Vera Chytilova, Jaromir Jires, Jiri Menzel, Evald Schorm, Jan Nemec, Când vine pisica, regia Wojciech Jasny, Maica Joana a îngerilor, regia Jerzy Kawalerowicz, ?i Manuscrisul găsit la Saragosa, regia Wojciech Has.
Importante au fost prin impactul asupra publicului peliculele cuprinse în Selecția Pre?edintelui Festivalului, dintre care s-a remarcat medalionul Alexandru Tatos (cu Mere ro?ii, Duios Anastasia trecea, Rătăcire, Fructe de pădure ?i Secvențe), Filme române?ti altfel (cu O poveste de dragoste, Lindenfeld, de Radu Gabrea, Nu sunt faimos, dar sunt aromân, regia Toma Enache, Ultimul zburător, regia Ovidiu Georgescu) ?i Filme clasice în limba idi?, restaurate ?i cu noi subtitrări în limba engleză (Tevye, O legendă din Vilnius-Puterea Rabinului, Fiul cantorului, Mămica, Ierusalimul american-Evreii ?i înălțarea ora?ului San Francisco).
Cele două simpozioane - Regimul totalitar ?i regimul de tranziție în oglindă, Spania ?i Europa de Est (cu participarea lui Emil Hurezeanu ?i Adrian Mac Liman din Suedia), ?i Filmul de propagandă vs. Filmul de artă în regimul comunist, invitat Cristian Tudor Popescu, moderator Horia Barna, au fost atent urmărite de zeci de spectatori interesați de comparațiile istorice ?i concluziile logice de la prima temă, precum ?i de exemplificările din istoria filmului de la cea de a doua temă. Expozițiile dedicate afi?ului de film ceh ?i celui românesc s-au bucurat de o deosebită atenție, mai ales din partea publicului tânăr, prezență numeroasă ?i definitorie pentru MECEFF 2014.
Una peste alta, evenimentul păstorit cu har, imaginație ?i forță de convingere de către regizorul, managerul ?i producătorul de evenimente Radu Gabrea, a bătut în acest an recordurile de audiență, iar prin program a devenit o autentică lecție de neuitare a Istoriei. Emoționat ?i emoționant, cuvântul de închidere al Festivalului datorat realizatorului Radu Gabrea a accentuat datoria de a fi în pas cu vremea, de a fi atenți la erorile trecutului, uitarea fiind o invitație la o dramatică repetiție a erorilor Istoriei.
În cadrul competiției au fost propuse ?apte dintre cele mai bune filme realizate anul trecut în Austria, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Slovenia ?i România, respectiv, Frumusețea ta nu are nici o valoare (regia Huseyn Tabak), Rugul aprins (regia Agnieszka Holland), Ida (regia Pawlik Pawlikowski), Dragii mei prieteni turnați (regia Sara Cserhalmi), Candidatul (regia Jonas Karasek), Călătoria (regia Nejsc Gazvoda) ?i Poziția copilului (regia Călin Peter Netzer).
Marele Premiu a revenit seriei cehe în trei episoade, Rugul aprins, film dedicat sacrificiului studentului ceh Jan Palach, care a protestat împotriva ocupației sovietice. Originară din Polonia, regizoarea Agnieszka Holland a marcat convingător bătălia din culisele tribunalelor, unde avocata Dagmar Buresova (excelent jucată de Tatiana Pauhofova), care a reprezentat interesele familiei Palach, învinge ?i convinge într-o epocă a persecuțiilor ?i cenzurii. Premiul pentru regie a mers la comedia neagră Candidatul, spectaculoasă parabolă despre manipulare ?i intoxicare a electoratului în preajma unor alegeri prezidențiale, manevrate de o profesionistă agenție de advertising, care demonstrează că oricine poate ajunge în fruntea bucatelor, dacă ?tie să-i cumpere pe autenticii profesioni?ti ai propagandei. Premiul pentru interpretare a fost adjudecat de admirabilă actriță care este Luminița Gheorghiu, inspirată traducătoare a sentimentelor materne răvă?ite de aspirația spre independență a fiului din Poziția copilului.
În fine, Premiul pentru cea mai bună imagine a revenit filmului Ida (operatori Lukasz Zal ?i Ryszard Lenczewski), un road movie care reune?te în alb/negru o fostă procuroare comunistă ?i pe nepoata ei, aspirantă la viața de călugăriță, dar ale cărei idei sunt dur contrazise de realitățile aflate la capătul călătoriei. Opțiunea pentru filmarea alb/negru a potențat realismul epocii evocate, precum ?i dramatismul problemelor cu care se confruntă cele două femei, printre care originea iudaică, mascată de evitarea Holocaustului, prin cre?tinare.
Juriul secțiunii competitive a fost condus de doamna Anca Mitran, pre?edintă a Centrului Național al Cinematografiei, James Ulmer, ziarist la New York Times, Bernd Desinger, director al Muzeului Filmului din Düsseldorf, Domenico Giuseppe Mongelli, directorul Festivalului Internațional de Film Levante din Bari ?i subsemnatul.
Cum ?i publicul are un cuvânt de spus la Media?, favoritul acestuia a fost filmul austriac (dar coproducție cu Turcia) Frumusețea ta nu are nici o valoare, evocare a problemelor unei familii de turci kurzi, care nu se prea descurcă, în sofisticata Austrie, eroul Veysel neavând decât 12 ani, dar se luptă pentru recunoa?terea dragostei sale față de o colegă de clasă. Univers dulce-amar, evocat fără melodramatism, cu o bună ?tiință a psihologiei personajelor.
?ara invitată la această ediție a patra a MECEFF-ului a fost Spania, iar regizorul omagiat a fost Pere Portabella (Spania), deopotrivă producător al unor importante titluri ca Viridiana de Luis Buñuel, Ma?inuța de Marco Ferreri sau Derbedeii de Carlos Saura. Din filmografia sa importantă dedicată genului documentar am reținut ineditul limbajului ?i inspirația formelor alese pentru evocarea operei lui Juan Miró sau a biografiei lui Johann Sebastian Bach.
Ilustrarea epocii franchiste ?i a trecerii de la dictatură la democrație a fost materializată de proiecția unor documentare ?i filme de ficțiune reprezentative pentru istoria cinematografului spaniol (Sfinții inocenți, regia Mario Camus, Coloni?tii lui Franco, regia Lucia Palacios, Dietmar Post, Rasa, spiritul lui Franco, regia Gonzalo Herralde, 23 F Filmul, regia Chema de la Pena, Torremolinos 73, regia Pablo Berger etc.).
Programul Subversive la vremea lor, (filme), imaginat de regizorul Radu Gabrea a fost dedicat prin trei retrospective unor mari cinea?ti precum Miloš Forman (cu Balul pompierilor, 1967, Asul de pică, 1964, Concurs, 1964, Dragostea unei blonde, 1965), Andrzej Wajda (cu Canalul, 1957, Cenu?ă ?i diamant, 1958, Peisaj după bătălie, 1970, Omul de marmură, 1977, Domni?oarele din Wilko, 1979, Omul de fier, 1981) ?i Miklos Jancso (cu Ro?ii ?i albii, 1967 ?i Lini?te ?i strigăt, 1968).
Programul a fost fericit completat de filmele Dincolo de nisipuri, unde regizorul Radu Gabrea a eliminat comentariile impuse de cenzură, Reconstituirea de Lucian Pintilie, Diamantele nopții, capodopera lui Jan Nemec, Magazinul de pe Strada Mare, regia Jan Kadar, Elmar Klos, Micile perle, regia Vera Chytilova, Jaromir Jires, Jiri Menzel, Evald Schorm, Jan Nemec, Când vine pisica, regia Wojciech Jasny, Maica Joana a îngerilor, regia Jerzy Kawalerowicz, ?i Manuscrisul găsit la Saragosa, regia Wojciech Has.
Importante au fost prin impactul asupra publicului peliculele cuprinse în Selecția Pre?edintelui Festivalului, dintre care s-a remarcat medalionul Alexandru Tatos (cu Mere ro?ii, Duios Anastasia trecea, Rătăcire, Fructe de pădure ?i Secvențe), Filme române?ti altfel (cu O poveste de dragoste, Lindenfeld, de Radu Gabrea, Nu sunt faimos, dar sunt aromân, regia Toma Enache, Ultimul zburător, regia Ovidiu Georgescu) ?i Filme clasice în limba idi?, restaurate ?i cu noi subtitrări în limba engleză (Tevye, O legendă din Vilnius-Puterea Rabinului, Fiul cantorului, Mămica, Ierusalimul american-Evreii ?i înălțarea ora?ului San Francisco).
Cele două simpozioane - Regimul totalitar ?i regimul de tranziție în oglindă, Spania ?i Europa de Est (cu participarea lui Emil Hurezeanu ?i Adrian Mac Liman din Suedia), ?i Filmul de propagandă vs. Filmul de artă în regimul comunist, invitat Cristian Tudor Popescu, moderator Horia Barna, au fost atent urmărite de zeci de spectatori interesați de comparațiile istorice ?i concluziile logice de la prima temă, precum ?i de exemplificările din istoria filmului de la cea de a doua temă. Expozițiile dedicate afi?ului de film ceh ?i celui românesc s-au bucurat de o deosebită atenție, mai ales din partea publicului tânăr, prezență numeroasă ?i definitorie pentru MECEFF 2014.
Una peste alta, evenimentul păstorit cu har, imaginație ?i forță de convingere de către regizorul, managerul ?i producătorul de evenimente Radu Gabrea, a bătut în acest an recordurile de audiență, iar prin program a devenit o autentică lecție de neuitare a Istoriei. Emoționat ?i emoționant, cuvântul de închidere al Festivalului datorat realizatorului Radu Gabrea a accentuat datoria de a fi în pas cu vremea, de a fi atenți la erorile trecutului, uitarea fiind o invitație la o dramatică repetiție a erorilor Istoriei.