Miscellanea
Liviu Ioan Stoiciu
Revista revistelor
Articol publicat în ediția Viata Românească 9 / 2015
ROMÂNIA LITERARĂ 38
Din 18 septembrie 2015. Directorul, N. Manolescu: După mai bine de un an de când a fost inițiată, legea finanțării de la buget a publicațiilor Uniunilor de Creatori, dar şi a altor publicații culturale, a intrat în vigoare. Este pentru prima oară când statul se angajează să susțină în mod regulat o parte însemnată a culturii vii, îndeosebi a aceleia literare… Ca să putem ajunge aici, am parcurs o lungă cursă cu obstacole… Mi se pare necesar să spun, înainte de orice, deşi nu e spre onoarea breslei noastre, că dificultățile, mergând până la blocarea vremelnică a legii, nu ni le-au făcut autoritățile publice, ci unii dintre scriitori, membri cu vechi state ai USR… În alte pagini: Ştefan Damian, Ion Buzaşi, G. Dimisianu, Dan-Liviu Boeriu, Marius Conkan, Cosmin Ciotloş, Leo Butnaru, Sorin Lavric, Gabriela Gheorghişor, Daniel Cristea-Enache, Marius Miheț, Răzvan Voncu, Irina Petraş, C. Cuble-şan, Horia Gârbea, Alex Ştefănescu, Gh. Grigurcu, Livius Ciocârlie, Virgil Mihaiu. „Poezia (re)inventată într-o încăpere clandestină” de Ioan Holban. Plus „Festivalul George Enescu” (Valentina Sandu-Dediu, Liana Tugearu, D. Avakian, Ana-Stanca Tabarasi-Hoffmann).
RAMURI 9 / 2015
Gabriel Coşoveanu, legat de năravurile vieții literare de la noi, de azi: Privitorul comun, cu inocența lui de gură-cască, aşa cum ar spune Cioran, e încredințat că găştile te urcă, ele te coboară, că adulatul de azi poate fi, foarte bine, uitatul sau disprețuitul de mâine. Aşa se naşte, din spumele resentimentului şi instinctului de parvenire, cultura aranjamentului la mioritici, bazată pe impresia maniacală că alegerile sunt măsluibile, ca şi voturile, în general, pentru funcții, premii, demnități ş.a.m.d. Bun, „seniorul” tău are drept divin de-a fi în frunte, dar tu, pentru a-i ajunge în preajmă, trebuie, pasămite, să dai din coate, să faci compromisuri, sluj, să comiți acte ignobile, a căror succesiune, până la urmă, te durcizează şi rămâi insensibil când cineva îți arată obrazul, atrăgându-ți atenția că ai devenit calomniator, intrigant, sicofant, turiferant, muzicant (fără ureche muzicală). Stilul de viață, agreat de Iluminat („scriitorul generic” — n. LIS), implică beligeranța, amenințarea, şantajul, macularea publică, în speță, demolarea, dacă s-ar putea preventivă, a purtătorilor altui mesaj decât cel admis de sus... Avânturile polemice din ultima vreme contra noțiunii de elită atrag atenția că mustul încă nu a fiert, că un tineret sătul de tirania maeştrilor de rit vechi şi, acum, neacceptat (aceea cu primatul lecturilor sistematice, orientate, legate) doreşte reforma. În alte pagini: Gabriel Dimisianu, Gh. Grigurcu, Adrian Popescu, N. Prelipceanu, Gabriela Gheorghişor, Eugen Negrici, Constantin M. Popa, Gabriel Chifu, Bogdan Ghiu, Gabriel Nedelea, M. Ghițulescu.
ASTRA 10
Apărută în septembrie 2015. Ileana Vulpescu, interviu: Nu sunt o victimă a regimului comunist şi nu am fost disidentă. Mi-ar fi ruşine să spun asta, când au fost foarte mulți deținuți politici. Eu eram un cetățean paşnic, liniştit, îmi țineam gura etc. Astăzi cultura este abandonată, marginalizată… Nicio plăcere nu este mai mare decât cititul. În alte pagini, o temă surprinzătoare (dată unui colocviu de la Literele din Braşov): „A fost optzecismul românesc o contracultură?”. Sunt două „inserții” consemnate: Optzecismul poate fi văzut ca o contrapoetică față de şaizecişti (Ioan Groşan) şi — Pentru ca optzecismul să fie contracultură, trebuia să existe libertate editorială (Florin Iaru). Semnează în acest număr: Nora Iuga, Al. Cistelecan, Octavian Soviany, Şerban Axinte, Felix Nicolau, Mircea Doreanu, Ion Buzaşi, Andra Rotaru, Simona Sora, Ciprian Şiulea, Dina Hrenciuc, Viorel Padina, Al. Matei, Daniel Pişcu. Rodica Ilie — „Primitivismul francez, reacție antifuturistă”.
MOZAICUL 9 / 2015
În editorialul „O lege tristă”, directorul, N. Marinescu recuză dreptul moral al inițiatorilor Legii 217/ 2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanței de Urgență 31/2002 privind interzicerea organizațiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracțiuni contra păcii şi omeniei de a stabili dacă putem sau nu să citim şi să apreciem pe „legionarii” sau „fasciştii” Lucian Blaga, Emil Cioran, Nichifor Crainic, Mircea Eliade, Vintilă Horia, Eugen Ionescu, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu, Virgil Gheorghiu ş.a. În alte pagini, la „Mişcarea ideilor”: Dialectica universalității (actualitatea lui Mircea Eliade), cu contribuții semnate de Marcel Tolcea, Gh. Glodeanu, Ioana Repciuc, Lorena Plăvan Stuparu, Ionel Buşe, Ramona Dragoste. În acest număr semnează C.M. Popa, Ion Buzera, G. Popescu, Silviu Gongonea, M. Ghițulescu, Isabel Vintilă, Petrişor Militaru.
CULTURA 34
Din 17 septembrie 2015. Cu siguranță că legea 217/2015 nu condamnă comunismul, ci doar pe ultimul său conducător, Nicolae Ceauşescu, care fiind condamnat pentru genocid intră sub incidența legii. Ce contează că cei care au stabilit sentința, componența completului şi selectarea plutonului de execuție stabiliseră toate acestea înainte de a ajunge la Târgovişte? Cei de la Institutul Elie Wiesel au alte opțiuni, alte planuri şi acționează în consecință. Chiar directorul Alexandru Florian a declarat recent că aceia care vor să condamne comunismul să-şi facă şi ei o lege. Cine-i împiedică? — scrie Ionuț Cojocaru, care continuă: A contesta azi Holocaustul este o dovadă clară de incultură. A spune că Mişcarea Legionară (nu am înțeles de ce nu se condamnă din 1923, de când a apărut, ci din 1927) a fost o mişcare democrată este, de asemenea, o mostră de incultură. Iar a le compara pe cele două dovedeşte, indiscutabil, prostie. Semnează în acest număr: C. Stănescu, Horia Pătraşcu, Valeriu Gherghel, Teodora Dumitru, G. Neagoe, N. Bârna, Dorin-Liviu Bîtfoi, Ion Brad.
Din 18 septembrie 2015. Directorul, N. Manolescu: După mai bine de un an de când a fost inițiată, legea finanțării de la buget a publicațiilor Uniunilor de Creatori, dar şi a altor publicații culturale, a intrat în vigoare. Este pentru prima oară când statul se angajează să susțină în mod regulat o parte însemnată a culturii vii, îndeosebi a aceleia literare… Ca să putem ajunge aici, am parcurs o lungă cursă cu obstacole… Mi se pare necesar să spun, înainte de orice, deşi nu e spre onoarea breslei noastre, că dificultățile, mergând până la blocarea vremelnică a legii, nu ni le-au făcut autoritățile publice, ci unii dintre scriitori, membri cu vechi state ai USR… În alte pagini: Ştefan Damian, Ion Buzaşi, G. Dimisianu, Dan-Liviu Boeriu, Marius Conkan, Cosmin Ciotloş, Leo Butnaru, Sorin Lavric, Gabriela Gheorghişor, Daniel Cristea-Enache, Marius Miheț, Răzvan Voncu, Irina Petraş, C. Cuble-şan, Horia Gârbea, Alex Ştefănescu, Gh. Grigurcu, Livius Ciocârlie, Virgil Mihaiu. „Poezia (re)inventată într-o încăpere clandestină” de Ioan Holban. Plus „Festivalul George Enescu” (Valentina Sandu-Dediu, Liana Tugearu, D. Avakian, Ana-Stanca Tabarasi-Hoffmann).
RAMURI 9 / 2015
Gabriel Coşoveanu, legat de năravurile vieții literare de la noi, de azi: Privitorul comun, cu inocența lui de gură-cască, aşa cum ar spune Cioran, e încredințat că găştile te urcă, ele te coboară, că adulatul de azi poate fi, foarte bine, uitatul sau disprețuitul de mâine. Aşa se naşte, din spumele resentimentului şi instinctului de parvenire, cultura aranjamentului la mioritici, bazată pe impresia maniacală că alegerile sunt măsluibile, ca şi voturile, în general, pentru funcții, premii, demnități ş.a.m.d. Bun, „seniorul” tău are drept divin de-a fi în frunte, dar tu, pentru a-i ajunge în preajmă, trebuie, pasămite, să dai din coate, să faci compromisuri, sluj, să comiți acte ignobile, a căror succesiune, până la urmă, te durcizează şi rămâi insensibil când cineva îți arată obrazul, atrăgându-ți atenția că ai devenit calomniator, intrigant, sicofant, turiferant, muzicant (fără ureche muzicală). Stilul de viață, agreat de Iluminat („scriitorul generic” — n. LIS), implică beligeranța, amenințarea, şantajul, macularea publică, în speță, demolarea, dacă s-ar putea preventivă, a purtătorilor altui mesaj decât cel admis de sus... Avânturile polemice din ultima vreme contra noțiunii de elită atrag atenția că mustul încă nu a fiert, că un tineret sătul de tirania maeştrilor de rit vechi şi, acum, neacceptat (aceea cu primatul lecturilor sistematice, orientate, legate) doreşte reforma. În alte pagini: Gabriel Dimisianu, Gh. Grigurcu, Adrian Popescu, N. Prelipceanu, Gabriela Gheorghişor, Eugen Negrici, Constantin M. Popa, Gabriel Chifu, Bogdan Ghiu, Gabriel Nedelea, M. Ghițulescu.
ASTRA 10
Apărută în septembrie 2015. Ileana Vulpescu, interviu: Nu sunt o victimă a regimului comunist şi nu am fost disidentă. Mi-ar fi ruşine să spun asta, când au fost foarte mulți deținuți politici. Eu eram un cetățean paşnic, liniştit, îmi țineam gura etc. Astăzi cultura este abandonată, marginalizată… Nicio plăcere nu este mai mare decât cititul. În alte pagini, o temă surprinzătoare (dată unui colocviu de la Literele din Braşov): „A fost optzecismul românesc o contracultură?”. Sunt două „inserții” consemnate: Optzecismul poate fi văzut ca o contrapoetică față de şaizecişti (Ioan Groşan) şi — Pentru ca optzecismul să fie contracultură, trebuia să existe libertate editorială (Florin Iaru). Semnează în acest număr: Nora Iuga, Al. Cistelecan, Octavian Soviany, Şerban Axinte, Felix Nicolau, Mircea Doreanu, Ion Buzaşi, Andra Rotaru, Simona Sora, Ciprian Şiulea, Dina Hrenciuc, Viorel Padina, Al. Matei, Daniel Pişcu. Rodica Ilie — „Primitivismul francez, reacție antifuturistă”.
MOZAICUL 9 / 2015
În editorialul „O lege tristă”, directorul, N. Marinescu recuză dreptul moral al inițiatorilor Legii 217/ 2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanței de Urgență 31/2002 privind interzicerea organizațiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracțiuni contra păcii şi omeniei de a stabili dacă putem sau nu să citim şi să apreciem pe „legionarii” sau „fasciştii” Lucian Blaga, Emil Cioran, Nichifor Crainic, Mircea Eliade, Vintilă Horia, Eugen Ionescu, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu, Virgil Gheorghiu ş.a. În alte pagini, la „Mişcarea ideilor”: Dialectica universalității (actualitatea lui Mircea Eliade), cu contribuții semnate de Marcel Tolcea, Gh. Glodeanu, Ioana Repciuc, Lorena Plăvan Stuparu, Ionel Buşe, Ramona Dragoste. În acest număr semnează C.M. Popa, Ion Buzera, G. Popescu, Silviu Gongonea, M. Ghițulescu, Isabel Vintilă, Petrişor Militaru.
CULTURA 34
Din 17 septembrie 2015. Cu siguranță că legea 217/2015 nu condamnă comunismul, ci doar pe ultimul său conducător, Nicolae Ceauşescu, care fiind condamnat pentru genocid intră sub incidența legii. Ce contează că cei care au stabilit sentința, componența completului şi selectarea plutonului de execuție stabiliseră toate acestea înainte de a ajunge la Târgovişte? Cei de la Institutul Elie Wiesel au alte opțiuni, alte planuri şi acționează în consecință. Chiar directorul Alexandru Florian a declarat recent că aceia care vor să condamne comunismul să-şi facă şi ei o lege. Cine-i împiedică? — scrie Ionuț Cojocaru, care continuă: A contesta azi Holocaustul este o dovadă clară de incultură. A spune că Mişcarea Legionară (nu am înțeles de ce nu se condamnă din 1923, de când a apărut, ci din 1927) a fost o mişcare democrată este, de asemenea, o mostră de incultură. Iar a le compara pe cele două dovedeşte, indiscutabil, prostie. Semnează în acest număr: C. Stănescu, Horia Pătraşcu, Valeriu Gherghel, Teodora Dumitru, G. Neagoe, N. Bârna, Dorin-Liviu Bîtfoi, Ion Brad.