Miscellanea
Eugenia Ţarălungă
BREVIAR EDITORIAL
Articol publicat în ediția Viața Românească 9-10 / 2010
Umbra punților. Opera poetică, de Adi Cusin, colecția Ediții critice, Editura Princeps Edit, Iaşi, 2009, 270 pagini. Ediție integrală realizată de Fraga Cusin şi Daniel Corbu, căruia îi aparțin prefața şi itinerarul biografic. Postfața este semnată de Valentin F. Mihăescu. Sunt incluse cele 150 de poeme din volumele A fi (1968), Umbra punților (1970), Starea a treia (1974), Țara somnului (1994), poeme postume reunite sub titlul „La spartul târgului”, interviul luat de un alt regretat poet, Vasile Petre Fati, „Dar ce naiba facem cu această lehamite?”, precum şi note critice semnate de Ioan Holban, Aurel Leon, Aureliu Goci, George Arion, Victor Kernbach, Constantin Abăluță, Geo Vasile, Cezar Ivănescu, Dan Cristea, Mircea Iorgulescu, Albert Kovacs, Daniel Corbu, Emilian Marcu, Mircea Radu Iacoban.
Paznicul ploii, de Adrian Alui Gheorghe, colecția Magister, Editura Limes, 2010, 150 pagini. Pe lângă grupajul de poeme „Paznicul ploii”, regăsim aici „Metamorfoza” şi „Despre golemul uitat în tramvai”. Câteva zeci de critici importanți, printre care Gh Grigurcu, Al. Cistelecan, Nicolae Oprea, Mircea A. Diaconu, au scris despre volumele anterioare, iar verdictul lui Marin Mincu, preluat pe ultima copertă, suna deosebit de tranşant: „Remarc modelul de o maximă tensionare semiotică prin care Adrian Alui Gheorghe demonstrează că ştie cum trebuie să scrie un poet român pentru a fi receptat la nivel european”.
Măştile Cleopardei, de Clara Mărgineanu, Editura Nouă, 2010, 200 pagini. Între balansoarul „reginei florilor de zahăr ars” şi bărbatul care „rezolvă totul cu biciul înroşit”, poeta se lasă ademenită ba de „Actul întâi sau cupa cu iluzii” (1995), ba de „Sărmanele duminici” (1996), ba de alte volume ale sale, cum ar fi: „Pariu pe prietenie” (1997), „Iubirea pe furate” (1999), „Uşi zidite în alt destin” (2000), „Prizonierul libertății” (2002), „Dans cu pumnalul în inimă” (2003), „Fata de asfalt” (2005), „Femeia albastră” (2006), precum şi de poemele inedite ale Cleopardei: „inocența neconsumată a fetei de asfalt/ geme sub măştile Cleopardei/ (atunci Dumnezeu îi şterge lacrimile)// femeia albastră e dreaptă ca o lumânare/ şi arde brusc”.
Mamin, de Valeria Manta-Tăicuțu, Editura Editgraph, Buzău, 2010, 246 pagini. Un roman-pamflet scris cu vervă, talent şi inteligență, mustind de umor, o cronică a domniei lui Mamin Întâiul din regatul Miceu. A fi scriitor (başca profesor!), lasă să se înțeleagă Valeria Manta-Tăicuțu, dă undă verde tuturor opțiunilor, nu-i aşa?!, dintre care două se conturează cu mai mare pregnanță - „Nu te speria, n-am intrat nici în eternitate, nici la balamuc”.
Tăblița şi condeiul. Ecourile memoriei, de Al. Săndulescu, Editura Minerva, 2010, 126 pagini. Cunoscut memorialist, considerat de Alex. Ştefănescu a fi „unul dintre cei mai competenți şi demni de încredere istorici literari pe care îi avem în prezent”, Al. Săndulescu îşi deapănă amintiri din vremurile de început ale comunismului. Gabriel Dimisianu remarca nota unică a acestei cărți: „Stilistic e altfel Al. Săndulescu decât în studiile sale istorico-literare, unde scria doct, auster, funcțional, mereu la obiect. Aici se destinde, îşi îngăduie libertăți, coboară în trecutul propriu, imprimând textului emotivitate, trăiri afective, adesea de sens opus. Este înduioşat şi nostalgic,după cum este revoltat şi incriminator, nereținându-şi accentele indignării. Copilăria, vacanțele petrecute la Pleşeşti, lângă Râmnic, primele iubiri, primele lecturi țin de latura luminoasă a vieții. De latura întunecată a vieții țin amintirile fiului de fost deținut politic, un întreg cortegiu de suferințe şi nedreptăți generat de aceste condiții în societatea predecembristă. O carte sinceră, vie, complexă, pilduitoare”.
(EUGENIA ȚARăLUNGă)
Paznicul ploii, de Adrian Alui Gheorghe, colecția Magister, Editura Limes, 2010, 150 pagini. Pe lângă grupajul de poeme „Paznicul ploii”, regăsim aici „Metamorfoza” şi „Despre golemul uitat în tramvai”. Câteva zeci de critici importanți, printre care Gh Grigurcu, Al. Cistelecan, Nicolae Oprea, Mircea A. Diaconu, au scris despre volumele anterioare, iar verdictul lui Marin Mincu, preluat pe ultima copertă, suna deosebit de tranşant: „Remarc modelul de o maximă tensionare semiotică prin care Adrian Alui Gheorghe demonstrează că ştie cum trebuie să scrie un poet român pentru a fi receptat la nivel european”.
Măştile Cleopardei, de Clara Mărgineanu, Editura Nouă, 2010, 200 pagini. Între balansoarul „reginei florilor de zahăr ars” şi bărbatul care „rezolvă totul cu biciul înroşit”, poeta se lasă ademenită ba de „Actul întâi sau cupa cu iluzii” (1995), ba de „Sărmanele duminici” (1996), ba de alte volume ale sale, cum ar fi: „Pariu pe prietenie” (1997), „Iubirea pe furate” (1999), „Uşi zidite în alt destin” (2000), „Prizonierul libertății” (2002), „Dans cu pumnalul în inimă” (2003), „Fata de asfalt” (2005), „Femeia albastră” (2006), precum şi de poemele inedite ale Cleopardei: „inocența neconsumată a fetei de asfalt/ geme sub măştile Cleopardei/ (atunci Dumnezeu îi şterge lacrimile)// femeia albastră e dreaptă ca o lumânare/ şi arde brusc”.
Mamin, de Valeria Manta-Tăicuțu, Editura Editgraph, Buzău, 2010, 246 pagini. Un roman-pamflet scris cu vervă, talent şi inteligență, mustind de umor, o cronică a domniei lui Mamin Întâiul din regatul Miceu. A fi scriitor (başca profesor!), lasă să se înțeleagă Valeria Manta-Tăicuțu, dă undă verde tuturor opțiunilor, nu-i aşa?!, dintre care două se conturează cu mai mare pregnanță - „Nu te speria, n-am intrat nici în eternitate, nici la balamuc”.
Tăblița şi condeiul. Ecourile memoriei, de Al. Săndulescu, Editura Minerva, 2010, 126 pagini. Cunoscut memorialist, considerat de Alex. Ştefănescu a fi „unul dintre cei mai competenți şi demni de încredere istorici literari pe care îi avem în prezent”, Al. Săndulescu îşi deapănă amintiri din vremurile de început ale comunismului. Gabriel Dimisianu remarca nota unică a acestei cărți: „Stilistic e altfel Al. Săndulescu decât în studiile sale istorico-literare, unde scria doct, auster, funcțional, mereu la obiect. Aici se destinde, îşi îngăduie libertăți, coboară în trecutul propriu, imprimând textului emotivitate, trăiri afective, adesea de sens opus. Este înduioşat şi nostalgic,după cum este revoltat şi incriminator, nereținându-şi accentele indignării. Copilăria, vacanțele petrecute la Pleşeşti, lângă Râmnic, primele iubiri, primele lecturi țin de latura luminoasă a vieții. De latura întunecată a vieții țin amintirile fiului de fost deținut politic, un întreg cortegiu de suferințe şi nedreptăți generat de aceste condiții în societatea predecembristă. O carte sinceră, vie, complexă, pilduitoare”.
(EUGENIA ȚARăLUNGă)