In Memoriam
Al. Cistelecan
Bibliografie
Articol publicat în ediția Viața Românească 9-10 / 2011
IVĂNESCU, Mircea, poet, traducător, eseist. Născut la 26 martie 1931, în Bucureşti, dintr-o familie de intelectuali (mama, Aurora, născută Popârlan; tatăl, Adam, inginer agronom); decedat la 21 iulie 2011, Sibiu. Studiile primare şi gimnaziale în Bucureşti. Tot aici şi liceul, la “Spiru Haret” şi “Sf. Sava” (bacalaureatul la “Spiru Haret”, în 1949, după un an de întrerupere a studiilor, din motive medicale, an în care, după propria mărturisire, a învățat engleza de la tatăl său). Absolvent (1954) al Facultății de filologie (secția franceză) din cadrul Universității Bucureşti. Redactor la Agerpres (după cîteva munci pe şantier) şi la revista Lumea, şef de secție la Editura pentru Literatură Universală, devenită Univers, şi, din nou, redactor la Lumea. În 1980 părăseşte Bucureştiul şi se stabileşte în Sibiu, ca redactor al revistei Transilvania (era redactor al revistei din 1972). A debutat cu poeme în revista Steaua, în 1958. Editorial debutează tîrziu, în 1968, cu volumul Versuri. A primit următoarele premii: Premiul Uniunii Scriitorilor (1982, pentru Poesii nouă), Premiul de poezie „Mihai Eminescu”, acordat de Academia Română (1982), premiul „Opera Omnia”, acordat de Uniunea Scriitorilor (1993), premiul Uniunii Scriitorilor pentru traduceri (1995, pentru Robert Musil, „Omul fără însuşiri”), Premiul Național de poezie „Mihai Eminescu” (Botoşani, 1999). Acestora li se adaugă premii, pentru poezie sau traduceri, primite din partea Asociațiilor de scriitori din Bucureşti şi Sibiu. A colaborat la cele mai importante reviste (cu poeme şi eseuri; cu acestea din urmă, îndeosebi în Steaua¸ în anii ’60). Eseurile sale, de înaltă probitate şi subtilitate, n-au fost încă strînse într-un volum. Ca traducător, M.I. este, probabil, cel mai important din toată cultura română. Fratele prozatorului şi dramaturgului Emil Ivănescu, a cărui sinucidere (la 22 de ani, în 1943) va lăsa urme dramatice în toată poezia lui M.I.
Opera
Versuri, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1968; Poesii, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1970; Poeme, Bucureşti, Editura Eminescu, 1970; Alte versuri, Bucureşti, Editura Eminescu, 1972; Alte poeme, Bucureşti, Editura Albatros, 1973; Poem, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1973; Alte poesii, Cluj, Editura Dacia, 1976; Poesii nouă, Cluj, Editura Dacia, 1982; Poeme nouă, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1983; Alte poeme nouă, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1986; Versuri vechi, nouă, Bucureşti, Editura Eminescu, 1988; Poeme vechi, nouă, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1989; Aceleaşi versuri, Cluj, Editura Dacia, 2002.
Volume în colaborare
Mircea Ivănescu, Florin Pucă, Leonid Dimov, Amintiri, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1973; Mircea Ivănescu, Rodica Braga, Commentarius perpetuus (parabole), Cluj, Editura Dacia, 1986; Mircea Ivănescu, Iustin Panța, Limitele puterii sau mituirea martorilor. Un roman rusesc, Bucureşti, Editura Litera, 1994; Mircea Ivănescu, Rodica Braga, Commentarius perpetuus 2 (parabole), Sibiu, Editura Imago, 2003.
Antologii
Other poems, other lines, Translated from the rumanian with o foreword by Ştefan Stoenescu, Bucureşti, Editura Eminescu, 1983; Versuri, Postfață de Ion Bogdan Lefter, Bucureşti, Editura Eminescu, 1996; Poezii, Bucureşti, Editura Vitruviu, 1997; Poesii vechi şi nouă, Prefață de Eugen Negrici, Bucureşti, Editura Minerva (Biblioteca pentru toți), 1999; Poeme alese. 1966-1989, (postfață de Al. Cistelecan), Braşov, Editura Aula, 2003; versuri poeme poesii altele aceleaşi vechi nouă, Ediție îngrijită şi prefață de Matei Călinescu, Iaşi, Editura Polirom, 2003; Lines poems poetry, traducere de Adam J. Sorkin şi Lidia Vianu, Plymouth University Press, 2009; Versuri alese, Antologie şi note bio-bibliografice de Ioan Radu Văcărescu, postfață de Al. Cistelecan, Piteşti, Editura Paralela 45, 2010.
Traduceri
Lillian Hellman, Vulpile, Traducere de Mircea Ivănescu şi Z. Florea, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1963; F. Scott Fitzgerald, Marele Gatsby, În româneşte de Mircea Ivănescu [Prefață de Mircea Ivănescu], Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1967 (ediție reluată, fără prefață, de Editura Noua Europă, Craiova, 1991, şi de Editura Excelsior, Timişoara, 1991); idem, Blîndețea nopții. Roman, Traducere de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Eminescu, 1974 (ediție reluată de: Editura Hyperion, Chişinău, 1991; Editura Polirom, Iaşi, 2001, cu o postfață de Mihaela Anghelescu Irimia); Henri Perruchot, Viața lui Gauguin, În româneşte de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Meridiane, 1968; William Faulkner, Zgomotul şi furia, În româneşte de Mircea Ivănescu, Bucureşti, 1971 (o nouă ediție, la aceeaşi editură, în 1997, cu o postfață de Ştefan Stoenescu); idem, Absalom, Absalom!, În româneşte de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Univers, 1974; idem, Sartoris, În româneşte de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Univers, 1980; idem, Pogoară-Te, Moise, În româneşte de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Univers, 1991; idem, Recviem pentru o călugăriță, Traducere de Mircea Ivănescu. Postfață de Sorin Alexandrescu, Bucureşti, Editura Univers, 1995; idem, Sanctuar, Traducere de Mircea Ivănescu. Postfață de Dan Grigorescu, Bucureşti, Editura Univers, 1996; idem, Hoțomanii. O reminiscență, În româneşte de Mircea Ivănescu. Prefață de Mircea Mihăieş, Bucureşti, Editura Univers, 1998; idem, Steaguri în țărînă, În româneşte de Mircea Ivănescu. Prefață de Mircea Mihăieş, Bucureşti, Editura Univers, 1999; idem, O parabolă, În româneşte de Mircea Ivănescu, Postfață de Mircea Mihăieş, Bucureşti, 2000; Truman Capote, Alte glasuri, alte încăperi, În româneşte de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Univers, 1977; Peter Beagle, Ultima licornă, În româneşte de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Univers, 1977; Leonard Bernstein, Cum să înțelegem muzica. Concerte pentru tineret, Traducere de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Muzicală, 1982; James Joyce, Ulise, Traducere şi note de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Univers, 1984; Franz Kafka, Pagini de jurnal şi corespondență, În româneşte de Mircea Ivănescu. Prefață de Alexandru Al. Şahighian, Bucureşti, Editura Univers, 1984 (Nota asupra ediției precizează că secțiunea Pagini epistolare a fost tradusă de Alexandru Al. Şahighian); idem, Opere complete. I-V, (I-II, 1996); III, Jurnal 1910-1923, (1998); IV, Scrisori, (1998); V, Scrisori (1999), În româneşte de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Univers; *** Poezie americană modernă şi contemporană, Selecție, traducere, note şi comentarii de Mircea Ivănescu. Prefață de Ştefan Stoenescu, Cluj, Editura Dacia, 1986; *** Trei poeți englezi contemporani. Fleur Adcock, Alan Brownjohn, Jon Silkin, Traducere Liliana Ursu, Denisa Comănescu, Mircea Ivănescu. Cuvînt înainte Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Univers, 1989; Paul Heyse, Andrea Delphin. Răzbunare şi moarte la Veneția, Traducere de Mircea Ivănescu, Craiova, Editura Realitatea, 1991; Rainer Maria Rilke, Povestiri despre Bunul Dumnezeu, Traducere de Mircea Ivănescu, Cluj, Editura Dacia, 1993; Vladimir Volkoff, Struțocămila. Roman., Traducere de Mircea Ivănescu. Ediție îngrijită de Răzvan Bucuroiu, Bucureşti, Editura Anastasia, 1993; Friedrich Nietzsche, Ecce homo, Traducere de Mircea Ivănescu, Cluj, Editura Dacia, 1994 (ediția a II-a, 1999); idem, Naşterea filosofiei în epoca tragediei greceşti, Traducere şi note de Mircea Ivănescu. Studiu introductiv de Vasile Muscă, Cluj, Editura Dacia, 1998; Hannah Arendt, Originile totalitarismului, Traducere de Ion Dur şi Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Humanitas, 1994 ?i 2006; Denis de Rougemont, Partea diavolului, Traducere de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Anastasia, 1994; Robert Musil, Omul fără însuşiri, I-V, Traducere de Mircea Ivănescu. Prefață de Ion Ianoşi. Cronologie de Romanița Constantinescu, Bucureşti, Editura Univers, 1995; S. Kierkegaard, Şcoala creştinismului, Traducere de Mircea Ivănescu, Bucureşti, 1995; Cristoph Ransmayr, Ultima lume, Traducere de Mircea Ivănescu, Bucureşti, 1996; Eugène van Itterbeek, Ein meer van stilte – Un loc de tăcere, Ediție bilingvă (traduceri de Mircea Ivănescu, Aurel Covaci, Ileana Marinescu, Ion Mircea, Liliana Ursu), Sibiu, 1996; Jostein Gaarder, Lumea Sofiei, în româneşte de Mircea Ivănescu, Bucureşti, 1997; D. M. Thomas, Hotelul alb, în româneşte de Mircea Ivănescu, Bucureşti, 1999; Hermann Broch, Somnambulii, Traducere de Mircea Ivănescu. Postfață de Cornel Ungureanu, Bucureşti, 2000; Susan Sontag, Împotriva interpretării, Traducere de Mircea Ivănescu. Postfață de Mihaela Anghelescu Irimia, Bucureşti, Editura Univers, 2000.
Prefețe, postfețe
Frank Norris, Caracatița. Roman din viața Californiei, În româneşte de Al. Ştefănescu-Medeleni. [Prefață de Mircea Ivănescu], Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1964; W. Collins, Femeia în alb, În româneşte: Constantin Vonghizas. [Postfață de Mircea Ivănescu], Bucureşti, Editura Albatros, 1971; Alfred Andersch, Zanzibar sau ultima rațiune. Roman, În româneşte de Alex Bidian. Prefață de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Univers, 1972; Guido Piovene, Stele reci, În româneşte de Michaela Şchiopu. Cuvînt înainte de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Univers, 1972; Mary W. Shelley, Frankenstein sau Prometeul modern, În româneşte de Adriana Călinescu. Postfață de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Albatros, 1973.
Referințe critice (selectiv, în volume)
Nicolae Balotă, Labirint. Eseuri critice, Bucureşti, Editura Eminescu, 1970; Ştefan Aug. Doinaş, Lampa lui Diogene, Bucureşti, Editura Eminescu, 1970; Valeriu Cristea, Interpretări critice, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1970; idem, Domeniul criticii, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1975; Ilie Constantin, Despre poeți, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1971; idem, Lecturi împreună, Bucureşti, Editura Libra, 1998; M. Nițescu, Între Scylla şi Charybda. Delimitări critice, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1972; idem, Poeți contemporani. Sinteze critice, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1978; Gheorghe Grigurcu, Teritoriu liric, Bucureşti, Editura Eminescu, 1972; idem, Poeți români de azi, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1979; idem, Existența poeziei, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1986; idem, Poezie română contemporană, I, Iaşi, Editura revistei „Convorbiri literare”, 2000; Lucian Raicu, Structuri literare, Bucureşti, Editura Eminescu, 1973; idem, Practica scrisului şi experiența lecturii, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1978; idem, Fragmente de timp, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1984; Matei Călinescu, Fragmentarium, Cluj, Editura Dacia, 1973; Mircea Tomuş, Istorie literară şi poezie, Timişoara, Editura Facla, 1974; Mircea Iorgulescu, Rondul de noapte, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1974; Mihail Petroveanu, Traiectorii lirice, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1974; Dan Cristea, Un an de poezie, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1974; Al. Andriescu, Relief contemporan. Scriitori şi cărți, Iaşi, Editura Junimea, 1974; Hristu Cândroveanu, Alfabet liric, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1974; Eugen Barbu, O istorie polemică şi antologică a literaturii române de la origini pînă în prezent. Poezia română contemporană, Bucureşti, Editura Eminescu, 1975; M. Ungheanu, Arhipelag de semne, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1975; Marin Mincu, Poezie şi generație, Bucureşti, Editura Eminescu, 1975; idem, Textualism şi autenticitate. (Eseu despre textul poetic, III), Constanța, Editura Pontica, 1993; idem, Poeticitate românească postbelică, Constanța, Editura Pontica, 2000; Al. Piru, Poezia românească contemporană. 1950-1975, II, Generația mijlocie, generația tînără, Bucureşti, Editura Eminescu, 1975; Dan Laurențiu, Eseuri asupra stării de grație, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1976; Lucian Alexiu, Ideografii lirice contemporane, Timişoara, Editura Facla, 1977; Petru Poantă, Radiografii, Cluj, Editura Dacia, 1978; Eugen Simion, Scriitori români de azi, I, Ediția a II-a revăzută şi completată, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1978; Alexandru Ruja, Valori lirice actuale, Timişoara, Editura Facla, 1979; George Alboiu, Un poet printre critici, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1979; Cornelia Ştefănescu, în Literatura română contemporană. I. Poezia, (coordonator Marin Bucur), Bucureşti, Editura Academiei, 1980; Ion Negoițescu, Alte însemnări critice, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1980; idem, Scriitori contemporani, Cluj, Editura Dacia, 1994; Alex. Ştefănescu, Între da şi nu, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1982; Mircea Braga, Cînd sensul acoperă semnul, Bucureşti, Editura Eminescu, 1985; Eugen Negrici, Introducere în poezia contemporană, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1985; Dinu Flămând, Intimitatea textului, Bucureşti, Editura Eminescu, 1985; Ion Pop, Jocul Poeziei, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1985; idem, Pagini transparente, Cluj, Editura Dacia, 1997; Dumitru Micu, Limbaje moderne în poezia românească de azi, Bucureşti, Editura Minerva, 1986; idem, Scurtă istorie a literaturii române. Perioada interbelică. Perioada contemporană, II, Bucureşti, Editura Iriana, 1995; idem, Literatura română în secolul al XX-lea, Bucureşti, Editura Fundației Culturale Române, 2000; Al. Cistelecan, Poezie şi livresc, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1987; idem, Top ten, Cluj, Editura Dacia, 2000; idem, Mircea Ivănescu. Monografie, antologie comentată, receptare critică, Braşov, Editura Aula, 2003; Romul Munteanu, Jurnal de cărți, IV, Bucureşti, Editura Eminescu, 1988; Adrian Popescu, Spuma şi stînca, Cluj, Editura Dacia, 1991; Nicolae Oprea, Provinciile imaginare, Piteşti, Editura Calende, 1993; Marius Jucan, Fascinația ficțiunii sau despre retorica elipsei, Cluj, Editura Dacia, 1998; Ioan Moldovan, în Dicționarul Scriitorilor Români, D-L, (coordonare şi revizie ştiințifică Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu), Bucureşti, Editura Fundației Culturale Române, 1998; idem, în Dicționarul Esențial al Scriitorilor Români (coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu), Bucureşti, Editura Albatros, 2000; Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, Bucureşti, Editura Humanitas, 1999; Mircea A. Diaconu, Fețele poeziei. Fragmente critice, Iaşi, Editura Junimea, 1999; Constantin Abăluță, Poezia română după proletcultism. Generația anilor ‘60-’70. Antologie comentată, II, Constanța, Editura Ex Ponto, 2000; Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu. I, Poezia, Braşov, Editura Aula, 2001; idem, Istoria critică a literaturii române, Piteşti, Editura Paralela 45, 2008; Gheorghe Perian, în Dicționar analitic de opere literare româneşti, M-P, III, (coordonare şi revizie ştiințifică Ion Pop), Cluj, Casa Cărții de Ştiință, 2001; Radu Vancu, Mircea Ivănescu. Poezia discreției absolute, Prefață de Al. Cistelecan, Bucureşti, Editura Vinea, 2002; Ion Bogdan Lefter, 5 poeți, Piteşti, Editura Paralela 45, 2003; Aurel Pantea, Poeți ai transcendenței pline (epifanii ale indeterminatului), Cluj, Casa Cărții de Ştiință, 2003; Roxana Sorescu, în Dicționarul general al literaturii române, E-K, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2005; Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mîine, II, Bucureşti, Editura Semne, 2009; Mircea Ivănescu ’80, volum coordonat de Al. Cistelecan, Editura Paralela 45, Piteşti, 2011.
Opera
Versuri, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1968; Poesii, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1970; Poeme, Bucureşti, Editura Eminescu, 1970; Alte versuri, Bucureşti, Editura Eminescu, 1972; Alte poeme, Bucureşti, Editura Albatros, 1973; Poem, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1973; Alte poesii, Cluj, Editura Dacia, 1976; Poesii nouă, Cluj, Editura Dacia, 1982; Poeme nouă, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1983; Alte poeme nouă, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1986; Versuri vechi, nouă, Bucureşti, Editura Eminescu, 1988; Poeme vechi, nouă, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1989; Aceleaşi versuri, Cluj, Editura Dacia, 2002.
Volume în colaborare
Mircea Ivănescu, Florin Pucă, Leonid Dimov, Amintiri, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1973; Mircea Ivănescu, Rodica Braga, Commentarius perpetuus (parabole), Cluj, Editura Dacia, 1986; Mircea Ivănescu, Iustin Panța, Limitele puterii sau mituirea martorilor. Un roman rusesc, Bucureşti, Editura Litera, 1994; Mircea Ivănescu, Rodica Braga, Commentarius perpetuus 2 (parabole), Sibiu, Editura Imago, 2003.
Antologii
Other poems, other lines, Translated from the rumanian with o foreword by Ştefan Stoenescu, Bucureşti, Editura Eminescu, 1983; Versuri, Postfață de Ion Bogdan Lefter, Bucureşti, Editura Eminescu, 1996; Poezii, Bucureşti, Editura Vitruviu, 1997; Poesii vechi şi nouă, Prefață de Eugen Negrici, Bucureşti, Editura Minerva (Biblioteca pentru toți), 1999; Poeme alese. 1966-1989, (postfață de Al. Cistelecan), Braşov, Editura Aula, 2003; versuri poeme poesii altele aceleaşi vechi nouă, Ediție îngrijită şi prefață de Matei Călinescu, Iaşi, Editura Polirom, 2003; Lines poems poetry, traducere de Adam J. Sorkin şi Lidia Vianu, Plymouth University Press, 2009; Versuri alese, Antologie şi note bio-bibliografice de Ioan Radu Văcărescu, postfață de Al. Cistelecan, Piteşti, Editura Paralela 45, 2010.
Traduceri
Lillian Hellman, Vulpile, Traducere de Mircea Ivănescu şi Z. Florea, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1963; F. Scott Fitzgerald, Marele Gatsby, În româneşte de Mircea Ivănescu [Prefață de Mircea Ivănescu], Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1967 (ediție reluată, fără prefață, de Editura Noua Europă, Craiova, 1991, şi de Editura Excelsior, Timişoara, 1991); idem, Blîndețea nopții. Roman, Traducere de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Eminescu, 1974 (ediție reluată de: Editura Hyperion, Chişinău, 1991; Editura Polirom, Iaşi, 2001, cu o postfață de Mihaela Anghelescu Irimia); Henri Perruchot, Viața lui Gauguin, În româneşte de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Meridiane, 1968; William Faulkner, Zgomotul şi furia, În româneşte de Mircea Ivănescu, Bucureşti, 1971 (o nouă ediție, la aceeaşi editură, în 1997, cu o postfață de Ştefan Stoenescu); idem, Absalom, Absalom!, În româneşte de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Univers, 1974; idem, Sartoris, În româneşte de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Univers, 1980; idem, Pogoară-Te, Moise, În româneşte de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Univers, 1991; idem, Recviem pentru o călugăriță, Traducere de Mircea Ivănescu. Postfață de Sorin Alexandrescu, Bucureşti, Editura Univers, 1995; idem, Sanctuar, Traducere de Mircea Ivănescu. Postfață de Dan Grigorescu, Bucureşti, Editura Univers, 1996; idem, Hoțomanii. O reminiscență, În româneşte de Mircea Ivănescu. Prefață de Mircea Mihăieş, Bucureşti, Editura Univers, 1998; idem, Steaguri în țărînă, În româneşte de Mircea Ivănescu. Prefață de Mircea Mihăieş, Bucureşti, Editura Univers, 1999; idem, O parabolă, În româneşte de Mircea Ivănescu, Postfață de Mircea Mihăieş, Bucureşti, 2000; Truman Capote, Alte glasuri, alte încăperi, În româneşte de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Univers, 1977; Peter Beagle, Ultima licornă, În româneşte de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Univers, 1977; Leonard Bernstein, Cum să înțelegem muzica. Concerte pentru tineret, Traducere de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Muzicală, 1982; James Joyce, Ulise, Traducere şi note de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Univers, 1984; Franz Kafka, Pagini de jurnal şi corespondență, În româneşte de Mircea Ivănescu. Prefață de Alexandru Al. Şahighian, Bucureşti, Editura Univers, 1984 (Nota asupra ediției precizează că secțiunea Pagini epistolare a fost tradusă de Alexandru Al. Şahighian); idem, Opere complete. I-V, (I-II, 1996); III, Jurnal 1910-1923, (1998); IV, Scrisori, (1998); V, Scrisori (1999), În româneşte de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Univers; *** Poezie americană modernă şi contemporană, Selecție, traducere, note şi comentarii de Mircea Ivănescu. Prefață de Ştefan Stoenescu, Cluj, Editura Dacia, 1986; *** Trei poeți englezi contemporani. Fleur Adcock, Alan Brownjohn, Jon Silkin, Traducere Liliana Ursu, Denisa Comănescu, Mircea Ivănescu. Cuvînt înainte Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Univers, 1989; Paul Heyse, Andrea Delphin. Răzbunare şi moarte la Veneția, Traducere de Mircea Ivănescu, Craiova, Editura Realitatea, 1991; Rainer Maria Rilke, Povestiri despre Bunul Dumnezeu, Traducere de Mircea Ivănescu, Cluj, Editura Dacia, 1993; Vladimir Volkoff, Struțocămila. Roman., Traducere de Mircea Ivănescu. Ediție îngrijită de Răzvan Bucuroiu, Bucureşti, Editura Anastasia, 1993; Friedrich Nietzsche, Ecce homo, Traducere de Mircea Ivănescu, Cluj, Editura Dacia, 1994 (ediția a II-a, 1999); idem, Naşterea filosofiei în epoca tragediei greceşti, Traducere şi note de Mircea Ivănescu. Studiu introductiv de Vasile Muscă, Cluj, Editura Dacia, 1998; Hannah Arendt, Originile totalitarismului, Traducere de Ion Dur şi Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Humanitas, 1994 ?i 2006; Denis de Rougemont, Partea diavolului, Traducere de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Anastasia, 1994; Robert Musil, Omul fără însuşiri, I-V, Traducere de Mircea Ivănescu. Prefață de Ion Ianoşi. Cronologie de Romanița Constantinescu, Bucureşti, Editura Univers, 1995; S. Kierkegaard, Şcoala creştinismului, Traducere de Mircea Ivănescu, Bucureşti, 1995; Cristoph Ransmayr, Ultima lume, Traducere de Mircea Ivănescu, Bucureşti, 1996; Eugène van Itterbeek, Ein meer van stilte – Un loc de tăcere, Ediție bilingvă (traduceri de Mircea Ivănescu, Aurel Covaci, Ileana Marinescu, Ion Mircea, Liliana Ursu), Sibiu, 1996; Jostein Gaarder, Lumea Sofiei, în româneşte de Mircea Ivănescu, Bucureşti, 1997; D. M. Thomas, Hotelul alb, în româneşte de Mircea Ivănescu, Bucureşti, 1999; Hermann Broch, Somnambulii, Traducere de Mircea Ivănescu. Postfață de Cornel Ungureanu, Bucureşti, 2000; Susan Sontag, Împotriva interpretării, Traducere de Mircea Ivănescu. Postfață de Mihaela Anghelescu Irimia, Bucureşti, Editura Univers, 2000.
Prefețe, postfețe
Frank Norris, Caracatița. Roman din viața Californiei, În româneşte de Al. Ştefănescu-Medeleni. [Prefață de Mircea Ivănescu], Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1964; W. Collins, Femeia în alb, În româneşte: Constantin Vonghizas. [Postfață de Mircea Ivănescu], Bucureşti, Editura Albatros, 1971; Alfred Andersch, Zanzibar sau ultima rațiune. Roman, În româneşte de Alex Bidian. Prefață de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Univers, 1972; Guido Piovene, Stele reci, În româneşte de Michaela Şchiopu. Cuvînt înainte de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Univers, 1972; Mary W. Shelley, Frankenstein sau Prometeul modern, În româneşte de Adriana Călinescu. Postfață de Mircea Ivănescu, Bucureşti, Editura Albatros, 1973.
Referințe critice (selectiv, în volume)
Nicolae Balotă, Labirint. Eseuri critice, Bucureşti, Editura Eminescu, 1970; Ştefan Aug. Doinaş, Lampa lui Diogene, Bucureşti, Editura Eminescu, 1970; Valeriu Cristea, Interpretări critice, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1970; idem, Domeniul criticii, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1975; Ilie Constantin, Despre poeți, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1971; idem, Lecturi împreună, Bucureşti, Editura Libra, 1998; M. Nițescu, Între Scylla şi Charybda. Delimitări critice, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1972; idem, Poeți contemporani. Sinteze critice, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1978; Gheorghe Grigurcu, Teritoriu liric, Bucureşti, Editura Eminescu, 1972; idem, Poeți români de azi, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1979; idem, Existența poeziei, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1986; idem, Poezie română contemporană, I, Iaşi, Editura revistei „Convorbiri literare”, 2000; Lucian Raicu, Structuri literare, Bucureşti, Editura Eminescu, 1973; idem, Practica scrisului şi experiența lecturii, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1978; idem, Fragmente de timp, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1984; Matei Călinescu, Fragmentarium, Cluj, Editura Dacia, 1973; Mircea Tomuş, Istorie literară şi poezie, Timişoara, Editura Facla, 1974; Mircea Iorgulescu, Rondul de noapte, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1974; Mihail Petroveanu, Traiectorii lirice, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1974; Dan Cristea, Un an de poezie, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1974; Al. Andriescu, Relief contemporan. Scriitori şi cărți, Iaşi, Editura Junimea, 1974; Hristu Cândroveanu, Alfabet liric, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1974; Eugen Barbu, O istorie polemică şi antologică a literaturii române de la origini pînă în prezent. Poezia română contemporană, Bucureşti, Editura Eminescu, 1975; M. Ungheanu, Arhipelag de semne, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1975; Marin Mincu, Poezie şi generație, Bucureşti, Editura Eminescu, 1975; idem, Textualism şi autenticitate. (Eseu despre textul poetic, III), Constanța, Editura Pontica, 1993; idem, Poeticitate românească postbelică, Constanța, Editura Pontica, 2000; Al. Piru, Poezia românească contemporană. 1950-1975, II, Generația mijlocie, generația tînără, Bucureşti, Editura Eminescu, 1975; Dan Laurențiu, Eseuri asupra stării de grație, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1976; Lucian Alexiu, Ideografii lirice contemporane, Timişoara, Editura Facla, 1977; Petru Poantă, Radiografii, Cluj, Editura Dacia, 1978; Eugen Simion, Scriitori români de azi, I, Ediția a II-a revăzută şi completată, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1978; Alexandru Ruja, Valori lirice actuale, Timişoara, Editura Facla, 1979; George Alboiu, Un poet printre critici, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1979; Cornelia Ştefănescu, în Literatura română contemporană. I. Poezia, (coordonator Marin Bucur), Bucureşti, Editura Academiei, 1980; Ion Negoițescu, Alte însemnări critice, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1980; idem, Scriitori contemporani, Cluj, Editura Dacia, 1994; Alex. Ştefănescu, Între da şi nu, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1982; Mircea Braga, Cînd sensul acoperă semnul, Bucureşti, Editura Eminescu, 1985; Eugen Negrici, Introducere în poezia contemporană, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1985; Dinu Flămând, Intimitatea textului, Bucureşti, Editura Eminescu, 1985; Ion Pop, Jocul Poeziei, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1985; idem, Pagini transparente, Cluj, Editura Dacia, 1997; Dumitru Micu, Limbaje moderne în poezia românească de azi, Bucureşti, Editura Minerva, 1986; idem, Scurtă istorie a literaturii române. Perioada interbelică. Perioada contemporană, II, Bucureşti, Editura Iriana, 1995; idem, Literatura română în secolul al XX-lea, Bucureşti, Editura Fundației Culturale Române, 2000; Al. Cistelecan, Poezie şi livresc, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1987; idem, Top ten, Cluj, Editura Dacia, 2000; idem, Mircea Ivănescu. Monografie, antologie comentată, receptare critică, Braşov, Editura Aula, 2003; Romul Munteanu, Jurnal de cărți, IV, Bucureşti, Editura Eminescu, 1988; Adrian Popescu, Spuma şi stînca, Cluj, Editura Dacia, 1991; Nicolae Oprea, Provinciile imaginare, Piteşti, Editura Calende, 1993; Marius Jucan, Fascinația ficțiunii sau despre retorica elipsei, Cluj, Editura Dacia, 1998; Ioan Moldovan, în Dicționarul Scriitorilor Români, D-L, (coordonare şi revizie ştiințifică Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu), Bucureşti, Editura Fundației Culturale Române, 1998; idem, în Dicționarul Esențial al Scriitorilor Români (coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu), Bucureşti, Editura Albatros, 2000; Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, Bucureşti, Editura Humanitas, 1999; Mircea A. Diaconu, Fețele poeziei. Fragmente critice, Iaşi, Editura Junimea, 1999; Constantin Abăluță, Poezia română după proletcultism. Generația anilor ‘60-’70. Antologie comentată, II, Constanța, Editura Ex Ponto, 2000; Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu. I, Poezia, Braşov, Editura Aula, 2001; idem, Istoria critică a literaturii române, Piteşti, Editura Paralela 45, 2008; Gheorghe Perian, în Dicționar analitic de opere literare româneşti, M-P, III, (coordonare şi revizie ştiințifică Ion Pop), Cluj, Casa Cărții de Ştiință, 2001; Radu Vancu, Mircea Ivănescu. Poezia discreției absolute, Prefață de Al. Cistelecan, Bucureşti, Editura Vinea, 2002; Ion Bogdan Lefter, 5 poeți, Piteşti, Editura Paralela 45, 2003; Aurel Pantea, Poeți ai transcendenței pline (epifanii ale indeterminatului), Cluj, Casa Cărții de Ştiință, 2003; Roxana Sorescu, în Dicționarul general al literaturii române, E-K, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2005; Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mîine, II, Bucureşti, Editura Semne, 2009; Mircea Ivănescu ’80, volum coordonat de Al. Cistelecan, Editura Paralela 45, Piteşti, 2011.