Solomon Marcus 90
Daniel Dăianu

UN OM PENTRU ETERNITATE

Articol publicat în ediția Viața Românească 3-4 / 2015

Mi-am îngăduit libertatea de a împrumuta numele piesei lui Robert Bolt şi al ecranizării celebre din 1967, ca omagiu adus academicianului Solomon Marcus. Motivul este simplu: Domnia sa întruchipează stăruința, nețărmurita dedicație şi onestitate intelectuală puse în slujba credinței care stă la temelia Academiei Române. Profesor între profesori, academicianul Solomon Marcus serveşte ca personalitate de referință pentru cei mai impliniți intelectuali din România, pentru legătura dintre ştiință, cunoaştere, educație şi preceptele umaniste. El este o punte solidă de racordare la comunitatea ştiințifică internațională.  Cu o minte prodigioasă, enciclopedică în întindere şi adâncime şi iscodind permanent ce anume miscă lucrurile in viață , inclusiv domenii ce ai spune că nu îi sunt la indemână, este o pildă deopotrivă pentru bătrâni şi mai tineri confrați.
Eram student când am întâlnit numele academicianului Solomon Marcus şi am rămas de atunci cu imaginea unui matematician fecund, polivalent, care face pârtie în câmpul analizei lingvistice, care este organic legat de lumea culturală şi procesul educațional. Viața publică autohtonă a tras seva din munca savantului Solomon Marcus. Fiecare interviu cu Domnia sa in media este un reper in dezbaterea publică şi centrele academice se bat pentru a prilejui studenților şi profesorilor o intâlnire pe viu cu distinsul academician. In 2001 am fost ales membru corespondent al Academiei şi participând la sesiuni interne am înțeles mai bine locul special al profesorului Solomon Marcus. Ce izbeşte când îl asculți este ataşamentul profund la ceea ce trebuie să definească  un demers de investigație ştiințifică: relevanța universală, transgresarea frontierelor ca impact profesional, ieşirea din parohialism. Poate că greşesc, dar acest ataşament am simțit că însoțeşte fiecare intervenție in aula Academiei, mesajele pe care le transmite de fiecare dată când se adresează colegilor, opiniei publice.
Două momente m-au apropiat de academicianul Solomon Marcus mai mult în ultimii ani. Primul, când a fost omagiată personalitatea matematicianului Traian Lalescu la Banca Națională a României în 2009. Acel eveniment m-a ajutat să aflu aspecte inedite din activitatea ca om politic a lui Traian Lalescu, în perioada interbelică, şi în mod special analiza sa privind finanțele publice ale României. La invitația  academicianului Solomon Marcus, am încercat să analizez raportul privind bugetul public din 1925, elaborat de Traian Lalescu şi prezentat în Parlament în acel an. Faptul că a avut loc un astfel de eveniment la Banca Națională poate fi judecat din mai multe perspective: matematica este o disciplină ce structurează mintea oamenilor şi îi pregăteşte pentru îndeletniciri dintre cele mai diverse, în care pot excela; implicarea unor savanți ai Tării în viața publică şi, în special, în cea politică; perenitatea unor idei şi a unor pilde de serviciu public; obligatia morală pe care urmaşii o au pentru a reliefa cum s-au aşezat, cărămidă peste cărămidă, în timp, la constructii materiale şi intelectuale de durată, etc. Nu uit cum academicianul Solomon Marcus,  la simpozionul de la BNR, a ținut să evidențieze contribuția lui George Barițiu la constituirea primei bănci din Transilvania a românilor  (in 1871), Banca Albina, care a avut ca model băncile saşilor –Barițiu fiind un lider al intelectualității române din Transilvania şi membru al Dietei (Parlamentul transivănean). Am observat şi cu acea ocazie polivalența şi mintea iscoditoare a academicianului Solomon Marcus, sensibilitatea sa față de tot ce merită să fie evocat din istoria României.
Un alt eveniment memorabil pentru mine este vizita laureatului premiului Nobel pentru economie, Kenneth Arrow, la Iasi în 2013. Arrow are legături prin bunici ai săi cu România şi a vrut să cunoască acele meleaguri de la noi de care este legat sufleteşte. Artizan principal al simpozionului de la Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi a fost academicianul Solomon Marcus. Am făcut parte dintr-un design intelectual ce a încercat sa ilustreze influența unor constructe analitice de mare forță, ale lui Arrow,  asupra  unor varii domenii de cercetare (mă refer, de exemplu, la teorema de imposibilitate si la rolul valorilor morale privite ca bunuri publice). Academicienii Mugur Isărescu şi Lucian Albu, distinsul profesor Moise Altar au fost printre cei care au reprezentat breasla economiştilor români la acel eveniment. A fost o întâlnire de exceptie în viața mea, fiindcă am avut şansa să fiu, la o universitate din Țară, alături de un colos al ştiinței economice mondiale, de profesorul Solomon Marcus si de vârfuri ale vieții academice autohtone .
Academicianul Solomon Marcus ocupă un loc singular în sufletul meu şi pentru că mi-a fost alături în câteva momente dificile. Cu generozitate mi-a acordat din timpul său şi cu sfaturi înțelepte m-a ajutat să trec prin acele momente. Oricât de tare ai fi ca om, un cuvânt înțelept contează enorm în anumite circumstanțe, face diferența între omenie, prietenie şi altceva. Pentru mine, academicianul Solomon Marcus este un om pentru eternitate.