Categorie: evocare

Vorbind despre cărturarii și scriitorii ardeleni de la începuturile literaturii române moderne, Ioan Alexandru scrie această dureroasă interogație: „Șincai muri cu gândul în desagi/ De Ioan Budai cine mai are știre?” Într-un fel, Ioan Barac aparține aceleiași perioade cu Budai-Deleanu și este (sau pare) mai norocos din punctul de vedere al cunoașterii prin editarea operei … Continuă să citești IOAN BARAC ÎNTR-O EDIȚIE REPREZENTATIVĂ

Numele care se impune atunci când vine vorba de George Iarin este, fără doar și poate, Florin Mugur. Căci el este tatăl poeților ciudați, timizi, ori din cale-afară de îndrăzneți pentru acele timpuri. El îi oploșea, el îi corcolea, aducându-i să citească la cenaclul lui, chemându-i pe la Cartea Românească, editura unde era redactor ori, … Continuă să citești George Iarin sau poetul care ținea să nu fie luat în seamă

înaintașii Cu Anton Pann, istoria literaturii române este darnică. Mărturii despre el și opera sa, în măsura în care acesta s-a bucurat de viață, știind să prețuiască atât tumultul acesteia, dar și împlinirea spirituală. Primul articol important îl publică V. Alecsandri în „Convorbiri Literare” la data de 01.02.1872 cu titlul „Cântece de stea și Povestea … Continuă să citești „Finul Pepelei”

mircea ciobanu – 80 Acum trei luni, ar fi împlinit 80 de ani… Există oameni a căror figură nu poate fi descrisă decât printr-o abundență de cuvinte, e adevărat, bine ticluite. Precum, de pildă, portretul lui Ștefan cel Mare, din Letopisețul Țării Moldovei al lui Grigore Ureche (vă aduceți aminte cum începe: „Fost-au acestu Ștefan … Continuă să citești MIRCEA (VOIEVOD) CIOBANU

mircea ciobanu – 80 De la început, în romanul Martorii, al lui Mircea Ciobanu, naratorul-anchetator este stăpânit nu de voință, în general, mai curând o ignoră, dar de o voință particulară, aceasta fiind foarte puternică, a limbajului: „mă aflam în puterea dorinței neînfrânate de a vorbi”. Pare a fi în această vorbărie (iau termenul cu … Continuă să citești Limbajul-martor

În mănăstirea Sfântul Mihail, ctitorită în secolul XII, pe mica insulă Murano, de lângă Veneția, stă zugrăvită până astăzi cea dintâi hartă a Europei. De pe zidul acestei mânăstiri, a reprodus călugărul Fra Mauro, în 1459, vestitul său Mapamond, harta unde pentru prima dată este trecută o localitate de pe teritoriul actualei Românii: Capo Logo … Continuă să citești CÂMPULUNG, UN ORAȘ DISPĂRUT

Notă: Autorul acestui text este fiul poetului Miron Radu Paraschivescu. Domnia sa ne-a trimis, din Franța, unde trăiește, mai multe texte despre marele critic literar care a fost Lucian Raicu, cel care și-a trăit și el ultimele decenii de viață la Paris, fiind intrat, azi, într-un nedrept con de umbră în țara unde s-a afirmat … Continuă să citești Lucian Raicu sau religia artei

Trebuie să spun, întâi de toate, că acest text trebuia să apară în revista noastră, acum o lună. În aprilie, când s-au făcut 10 ani de când un dascăl, Dascălul, a dispărut. Dar, din fericire, apare acum, în luna mai, când el ar fi împlinit 87 de ani. O cincidență respectuoasă. În satul nostru global, … Continuă să citești DASCĂLUL: DAN GRIGORESCU (1931-2008)

Am avut colosala bucurie de a-l cunoaşte pe Blaga în ianuarie 1955. Cu foarte puţine zile înainte, fusesem dat afară de la Şcoala de literatură din Capitală, după numai un trimestru urmat acolo, printr-o „şedinţă de demascare” de pomină, după tot tipicul epocii, fixată, desigur nu de florile mărului, chiar în seara Ajunului de Crăciun. … Continuă să citești Mai curînd un zeu

Era ziua lui Tati şi-mi băteam capul ce să-i dăruiesc. Toată copilăria îl văzusem, dimineaţa în baie, ascuţindu-şi lama de ras ţinută cu arătătorul în pahar, frecând-o cu mişcări legănate: bzâm, bzâm, minute în şir. Acum eram tare bucuroasă că am găsit la magazinul Colonade un dispozitiv importat din Cehia, într-o cutie de marochin roşu … Continuă să citești NICHITA