După „miracolul” numit Independenţa României (Grigore Brezianu, 1912), cinematografia românească nu a mai produs nimic remarcabil, competitiv pe plan european, deşi iniţiative au existat. Au trebuit să treacă treizeci de ani până când să fie realizat primul film artistic de lungmetraj care să ne integreze cinematografiilor deja cu tradiţie. Este vorba despre O noapte furtunoasă, … Continuă să citești „O NOAPTE FURTUNOASĂ” SAU PERENITATEA CAPODOPEREI
Categorie: film
Cineaști ai conjuncturii și cineaști conjuncturali în filmul românesc postbelic
Există în cinematografia română postbelică regizori care s-au mulțumit a fi simpli executanți ai comenzii politice, fără ambiții și fără a avea un talent deosebit, ori chiar lipsiți de talent, după cum există regizori care au făcut film de public, film-spectacol, adaptându-se contextului, fără a problematiza, oferind divertisment de mai bună sau mai proastă calitate. … Continuă să citești Cineaști ai conjuncturii și cineaști conjuncturali în filmul românesc postbelic
FUGA
N-a avut prea mult noroc marele Mihail Bulgakov cu cea de a șaptea artă. S-au făcut câteva filme, ba și o super-producție occidentală cu distribuție faimoasă (între alții era și Omar Shariff), după Maestrul și Margareta dar toate au fost plate, mediocre, incapabile să prindă nu numai vâna metafizică, dar nici umorul extraordinar al părții … Continuă să citești FUGA
CLOPOTUL ȘI ICONARUL: MARELE TARKOVSKY
Suntem în anul 1423, în Rusia, iar ciuma a făcut ravagii într-un sat unde locuia un maestru în făcut clopote cu familia lui. Când emisarii Marelui Prinț al Moscovei sosesc să comande un clopot nou, ei află că numai fiul maestrului, un băietan nu mult trecut de zece ani, pe nume Boriska, supraviețuise. Cum emisarii … Continuă să citești CLOPOTUL ȘI ICONARUL: MARELE TARKOVSKY
