poemul invitat
LEO BUTNARU

Moartea unui om simplu

Articol publicat în ediția 11-12 / 2016

În timp ce se stingea
omul stătea cu braţele ridicate
cu unul ce ar ţine parcă o dulie
cu celălalt parcă răsucind în ea un bec.

Era un om simplu
şi nu rosti nicio vorbă memorabilă
cum i se întâmplase lui Victor Hugo care exclamase
„Văd lumină neagră!”
sau lui Goethe care-n ultimul zvâcnet de viaţă clamase:
„Lumină, mai multă lumină!.

Nu, nu
omul simplu nu spuse nicio vorbă mai osebită
pur şi simplu stingându-se în vreme ce
parcă
ar fi înşurubat un bec în vid
în neant…