editorial
NICOLAE PRELIPCEANU

ELEGIE PENTRU EDITORI

Articol publicat în ediția 5/2022

Aceste rânduri nu se referă la simplii redactori de carte, deși ar merita și ei o elegie, dată fiind dispariția acelora care chiar făceau această profesie cu dăruire, zeci de ani la rând, Elis Bușneag, Mircea Ciobanu ș.a. Ne vom referi la aceia care trudeau pentru a scoate din noaptea anilor texte ce puteau să … Continuă să citești ELEGIE PENTRU EDITORI

clasicii
Mircea A. Diaconu

Ion Creangă. Mic studiu de imagologie? Moartea nu e hermeneut

Articol publicat în ediția 5/2022

1. Câteva date de context Dacă scriu un text despre Ion Creangă, faptul nu se datorează nicidecum unor revendicări sau impulsuri conjuncturale. Nu pentru că m-am născut la puțin peste 15 km de Humulești am scris un studiu despre el, al cărui miză – faptul reiese și din subtitlul cărții: Nonconformism și gratuitate – nu … Continuă să citești Ion Creangă. Mic studiu de imagologie? Moartea nu e hermeneut

eseu
Dan Gulea

Lecturile lui Marin Preda

Articol publicat în ediția 5/2022

Moromeții, volumul I: biblioteca populară – la doctor – la închisoare – figura mamei – o lectură a lui Perahim; Moromeții, volumul II: anul șobolanului – anii 1950 – fantasticul – o perspectivă temporală Cele 14 ediții antume ale Moromeților, vol. I (între 1955-1979) – și 5 ale vol. II (1967-1977), arată mai multe tipuri … Continuă să citești Lecturile lui Marin Preda

comentarii critice
Ștefan Găitănaru

PRAGMATICA EXPRESIVITĂȚII INVOLUNTARE

Articol publicat în ediția 5/2022

1. În urma unei îndelungate experiențe în critica literară și în didactica acesteia, în cartea sa Expresivitatea involuntară (București, Cartea Românească, 2017, ediția a II-a a unui text din 1977), Eugen Negrici reconsideră punctele forte ale propriilor succese pentru care mulți cercetători, de toate vârstele, îl apreciază, și devansează itinerariile cu jaloane prestabilite ale criticii … Continuă să citești PRAGMATICA EXPRESIVITĂȚII INVOLUNTARE

remember
GEO VASILE

VIRGIL MAZILESCU 80 – SENTIMENTUL DE „ATROCE SENINĂTATE”

Articol publicat în ediția 5/2022

Virgil Mazilescu (1942, Corabia – 1984, Bucureşti), absolvent al Facultăţii de Limbă şi Literatură Română din cadrul Universității bucureștene, va face parte din grupul oniric al anilor şaizeci ce îşi propunea, conform „ideologului” respectivului curent estetic, D. Ţepeneag, „nu să transcrie, ci să creeze lucid vise, scopul fiind instaurarea unei realităţi analoage visului” (apud Virgil … Continuă să citești VIRGIL MAZILESCU 80 – SENTIMENTUL DE „ATROCE SENINĂTATE”

psiho
IOANA SCORUȘ

PANDEMIE, RĂZBOI ȘI MASCULUL ALPHA: ÎNVĂȚĂMÂNTUL

Articol publicat în ediția 5/2022

Nu a fost suficient dezastrul lăsat în urmă de pandemie și, în mod particular, cel operat în sistemul de învățământ de incompetența cârmuitorilor de profil, pentru care digitalizarea s-a dovedit un obstacol insurmontabil; nu este suficient războiul de la granițele țării, care-și produce propriile unde de șoc, cu reverberații în toate zonele existenței noastre, iată … Continuă să citești PANDEMIE, RĂZBOI ȘI MASCULUL ALPHA: ÎNVĂȚĂMÂNTUL

opinii
LIVIU CAPȘA

Dramaticii ani 1940 şi 2022

Articol publicat în ediția 5/2022

De la noua ordine nazistă, la noua ordine putinistă De fapt, titlul complet al primei părţi a acestor însemnări ar trebui să fie acesta: „Dramaticul an românesc 1940, văzut şi comentat de ziarista germano-americană R.G. Waldeck”; iar dacă ne referim la titlul cărţii sale (Athénée Palace, Editura Humanitas, 2022, traducerea de Ileana Sturdza, postfaţă de … Continuă să citești Dramaticii ani 1940 şi 2022

profil
FLORIN ȘINDRILARU

HORIA BĂDESCU. Anotimpuri, ninsoare şi lumină

Articol publicat în ediția 5/2022

Horia Bădescu este un scriitor complex, manifestându-se plenar în mai multe domenii ale creaţiei: poezie, roman, publicistică, filozofie a culturii, eseistică, teatru. Este şi un scriitor bilingv, excelent poet şi traducător în şi din limba franceză, bine cunoscut şi apreciat, mai ales în spaţiul cultural francofon. Unitar în complexitatea operei sale, orice direcţie a preocupărilor … Continuă să citești HORIA BĂDESCU. Anotimpuri, ninsoare şi lumină

lumea de azi-mâine
MIRCEA BĂDUȚ

INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ ȘI FILOLOGIA

Articol publicat în ediția 5/2022

Dacă mi s-ar pune întrebarea „care este în zilele noastre manifestarea informatică cu cel mai ridicat nivel de inteligență?”, eu aș opta pentru aplicațiile de traducere automată și pentru cele de recunoaștere a vorbirii (precum Translate și Speach Recognition din familia Google). Dacă la începuturi rezultatele traducerilor automate erau hilare, astăzi ele sunt oarecum întrebuinţabile, … Continuă să citești INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ ȘI FILOLOGIA