Antologie lirică VR
LUMINIȚA COJOACĂ

poeme

Articol publicat în ediția 11-12/2017

Fără punct

Înaintea cuvântului

se-așază Dumnezeu

înapoia cuvântului

mă așez eu.

Istorie

Farfuriile cer capete

de foame

apoi urcă

mâncarea sentimentelor

femeile o scutură

cu poftă

în anotimpul rece

zăpezile fug

și oasele fug

dinaintea lingurii

mai departe

spre lumea

ce-și caută ecoul

în farfuria răsturnată

Îngeri de zăpadă

Zăpada umple văzduhul

furtuni de piatră nouă

se ridică deasupra morților

viii au treabă

împart pâine

veselia e bună de pus pe rană.

Morții cei fără de vii

doar ei mănâncă

îngeri de zăpadă.

La marea lumină

dată de pomană cu fapte cu tot

viețile se desfac de păcate

după cum crește numărul morților

iarna.

Cântec de mere

Pe trupurile noastre ude

Copiii cresc femei subțiri

Le împart turtă dulce

Și se închipuie miri.

Trupul meu mirat

Crește deodată

Cam cît o fată

Bună de măritat.

Am două mere în sân

Și nu știu ce să spun.

Strigare

Te strig piatră pe numele tău

de fată nemăritată

îți șterg lacrimile

cu lacrimile mele

și mă rog

pământul să nu te mănânce

apa să nu te bea

rămâi ca zăpada

pe limba mea.

Înger egal

Sta îngerul întors

punea pâinea pe masă

o împărțea în lapte și miere

și zicea:

laptele pentru oameni

mierea pentru câinii

oamenilor

Cartea

Cartea nu-i ușă de biserică

De o citești cu voce tare

mănâncă îngeri.