Noul inedit eliadian restituit aici, nuvela „Post-scriptum”, a fost discutat pe larg într-un articol pe care l-am publicat tot în paginile acestei reviste.[1] Scriam atunci că „despre existenţa nuvelei au știut doar foarte puţini: cei care au aflat direct de la autor sau aceia care, după moartea lui, au avut acces la jurnalul inedit.” Practic, … Continuă să citești PROLOG LA „UN POST-SCRIPTUM”
I Multă vreme după apariţia nuvelei mele Secretul doctorului Honigberger în Revista Fundaţiilor Regale, primeam aproape zilnic scrisori şi telefoane din partea cetitorilor nelămuriţi. Eram întrebat îndeosebi ce se întâmplase în realitate în strada S, de ce se prefăcuse d-na Zerlendi că nu mai mă cunoaşte şi unde dispăruse acea imensă bibliotecă în care lucrasem … Continuă să citești POST-SCRIPTUM
Nea Tache face mese și scaune, e meteodependent, îl ia pe NU în brațe, iar profesorul Giuvergeanu a inventat profunda cugetare Câinele-i frate cu românul. Nea Tache e-o mogâldeață cu priviri șirete de aceeași culoare cu salopeta lui de lucru, un albastru spălăcit de atâta spălat. Face cele mai bune și mai ieftine mese … Continuă să citești MINERUL DISPĂRUT
BĂTRÂNUL Bătrânului îi plăceau scoicile pe care seara i le abureau în palmă cu țipătul lor păsările de noapte. Întotdeauna avea pregătite bomboane și câte o bucată de carton pe care își desena amintirile. Și ori de câte ori apărea, copiii se adunau imediat și începeau să ghicească… Asta e de pe când erai tu … Continuă să citești poeme
un interviu inedit, realizat de Roxana Eminescu Roxana Eminescu: Într-un articol de fond al României literare, din 1973, la a 85-a aniversare a dvs., era formulată o „acuzare”, iar principalul inculpat era chiar victima, adică Iorgu Iordan. Se spunea acolo că, în primul rând din vina dvs., activitatea literară și culturală a lingvistului Iorgu Iordan … Continuă să citești CALEA NETULBURATĂ A OMULUI IORGU IORDAN
Am avut doar câteva întâlniri cu Alexa Visarion. Lucram la Teatrul Armatei din Moscova, fiind nevoit să părăsesc Chişinăul, deşi fusesem unul din întemeietorii celebrului, în URSS, teatru Luceafărul. La Moscova realizasem spectacolul Tot ce avem mai sfânt după o piesă de Ion Druţă, care devenise evenimentul teatral cel mai important din capitala rusească. În … Continuă să citești Caragiale în premieră pe scena Teatrului de Artă din Moscova
ȘTEFAN BĂNULESCU în dialog cu MIHAELA GUGA Un document al reabilitării Dialogul următor, intitulat simplu „Un interviu nepublicat”, s-a păstrat în două exemplare, unul conținând 16, celălalt 33 de pagini, dactilografiate în toamna lui 1981 de Mihaela Guga (1943-1999), ambele cu corecturile manuscrise ale lui Ștefan Bănulescu. La data realizării interviului, cei doi erau căsătoriți … Continuă să citești „SĂ-ȚI APERI VOCAȚIA, VOCAȚIA TA ȘI, DACĂ POȚI, ȘI PE A ALTORA”
Corespondență de familie Începuturile literare ale lui Benjamin Wechsler, atît ca poet original, pe cale de a deveni B. Fundoianu, cît şi ca traducător, nu pot fi cunoscute fără a urmări consemnarea progreselor literare în scrisorile către sora sa mai mare, Lina. Familia Wechsler (al cărei nume apare uneori, scris chiar de membrii familiei, şi … Continuă să citești B. Fundoianu – Începuturi literare (II)
Începuturile literare ale lui Benjamin Wechsler, atît ca poet original, pe cale de a deveni B. Fundoianu, cît şi ca traducător, nu pot fi cunoscute fără a urmări consemnarea progreselor literare în scrisorile către sora sa mai mare, Lina. Familia Wechsler (al cărei nume apare uneori, scris chiar de membrii familiei, şi sub forma Wexler) … Continuă să citești Începuturi literare (I). Corespondența de familie
În acel an, în aprilie, debutasem în revista Steaua, în urma unui concurs de recenzii cinematografice organizat de Difuzarea Filmelor din Cluj. Premiul I consta dintr-o bicicletă de curse fabricată în R.D.G. (culmea cosmopolitismului în acel timp) şi colegii de cămin – eram şaisprezece în cameră – m-au împins cu forţa să particip, ştiindu-mă, caz … Continuă să citești Steaua și Tribuna