O Lisistrată modernă Piesa lui Matei Vișniec, Lysistrata, pornește de la o idee contemporană: a continua în consecințele sale ultime, propuneri dramatice antice, dându-le necesara tentă modernă. De data asta a fost aleasă Lisistrata lui Aristofan. Prima parte este pur și simplu o imitație, cu tente ironice, a modelului, regizoarea Anca Bradu optând pentru o … Continuă să citești Seri de teatru
Cartea conflictelor de Mircea Stâncel, Editura Limes, Floreşti, 2025 Nu că ar fi vreun conflict în paginile cărții, este doar un conflict interior, în urma unui dezastru amoros acaparator: „ești mai mică decât mine cu un secol/ dai foc dulapului şi îţi scoţi doar rochiile tale/ în culoarea lor sunt imprimate multe îmbrăţişări/ curios, toate … Continuă să citești Breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 50 / 2025 Din 28 noiembrie 2025. Mihai Zamfir (interviu realizat de Cristian Pătrășconiu): Eu cred că nivelul superior al literaturii este stilul: adică, specificul lingvistic extraordinar al unui scriitor. Genialitatea, sau talentul măcar, al unui autor, se rezumă la modul în care a scris… Întrebare C.P.: „Cum vedeți rolul criticii literare în … Continuă să citești Revista revistelor
De mulți ani, toamna teatrală clujeană începe cu Întâlnirile Internaționale ale Teatrului Național, care au ajuns la a 14-a ediție, a doua fără George Banu, cel care, prin simpla sa prezență, asigura un echilibru intelectual dezbaterilor care aveau loc cu acest prilej. Anul acesta, dezbaterile s-au unificat cu seria de conferințe AICT (Asociația internațională a … Continuă să citești Toamna teatrală clujeană
Nimic nu e întâmplător Așa se intitulează un text de David Schwartz care se constituie la Teatrul Național din București într-o dezbatere dramatizată și dramatică în punctele de vârf despre o manie a vremurilor noastre, aceea așa ziselor tehnici de autodezvoltare spirituală, pornind de la „constelațiile familiale”, lansate acum vreo 40 de ani de un … Continuă să citești Două premiere bucureștene
Plămânul de mătase. Povești de dragoste. Proză scurtă de Alina Gherasim, Editura Oscar Print, București, 2024, 327 p. Alina Gherasim are un acut simț al observației (probabil și un dar nativ, de la părinți, pictorii Marin și Amelia Gherasim). Simț pe care și l-a exersat, cu siguranță, și ca artist plastic. Fin psiholog, gata să … Continuă să citești Breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 42 / 2025 Din 3 octombrie. Gabriel Chifu, „Vin barbarii…”: Mie mi se pare că, în acest moment, în literatura din spațiul nostru, se petrece, desigur păstrând proporțiile, un fenomen asemănător cu migrația popoarelor, un fel de venire a barbarilor, un fel de invazie a unor persoane care nu stăpânesc, nu cunosc regulile … Continuă să citești Revista revistelor
Avem dinainte cele două prime numere ale revistei Memoria din anul în curs (130/1/ și 131/2), adică jumătate din exemplarele prevăzute pentru 2025, o restrângere-consecință a vântului înghețat al „economicității” care suflă în toate domeniile și nu e mai blând nici cu presa și tipăriturile nesubvenționate de terți sau autori. Nu e mai puțin adevărat … Continuă să citești Revista Memoria – numere de colecție
Vise, reverii, vedenii de Mircea Bârsilă, col. Școala Ardeleană de Poezie, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2022 101 pagini de poezie – la împlinirea a 70 de ani ai poetului Mircea Bârsilă. Antologie. O pleiadă de critici literari (Al. Cistelecan, Dan Cristea, Valeriu Cristea, Gh. Grigurcu, N. Manolescu, Ion Pop) au considerat, de-a lungul timpului, imaginarul … Continuă să citești Breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 38 / 2025 Din 5 septembrie. Gabriel Chifu, „Misterul creativității. Creatorii și societatea”: Poate s-ar cuveni nici să nu încercăm să dezlegăm misterul creativității. Să lăsăm în umbră, tăinuite, acele resorturi care pun în mișcare stranii energii lăuntrice ce dau naștere operei. Transformând nimicul în cosmos, golul în plin. Verbal, sonor, vizual… Și … Continuă să citești Revista revistelor
La 11 mai 1908, Caragiale a ținut la Pitești o cuvântare de pomină, prin care a cerut, cu umor, votul piteștenilor, pentru a fi ales deputat. Anterior, prin decret regal și susținere liberală, I.L. Caragiale a fost numit și a funcționat, între octombrie 1881 și octombrie 1882, ca revizor școlar, mai întâi pentru județele Baia … Continuă să citești Caragiale a vrut să fie deputat de Argeș
Faustia. Resetare de Caliopia Tocală, col. Exit, Editura Junimea, Iași, 2024, 117 p. De obicei, căutăm texte emblematice pentru cartea de față, cea prezentată în rubrică. De data aceasta, dincolo de retorica poeziei de prin mileniul trecut, am selectat, după o îndârjită căutare, un poem dintr-o posibilă carte viitoare, lansată într-un viitor oarecum mai bun … Continuă să citești Breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 32 / 2025 Din 1 august. Gabriel Chifu, „Însemnări disparate”, care începe cu: Un sondaj realizat de INSCOP Research în parteneriat cu IICCMER ne pune în fața unui rezultat șocant, neliniștitor: două treimi dintre românii chestionați consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un conducător bun și 58% dintre respondenți au o părere favorabilă … Continuă să citești Revista revistelor
După mai multe romane autobiografice, cuprinzând fiecare o anume perioadă a vieții sale, Niculae Manolache revine cu alte două volume: Pe ape învolburate și Caracatița nu doarme niciodată (ambele, apărute la Editura Timpul, cu prefețe semnate de Anca Mereuță). Se observă că autorul are un program de editare bine pus la punct, care guvernează ciclicitatea … Continuă să citești Când cel mic devine mare
Opera vieții mele de Patrel Berceanu, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2025, 316 p. Cum uneori notorietatea și valoarea sunt (aproape) disjuncte, este binevenită această ediție – definitivă! – realizată de Nicolae Coande cu gând de repoziționare a poetului Patrel Berceanu (1951-2006) în ierarhiile uzuale: „Antologia de față cuprinde cele patru cărți originale apărute în … Continuă să citești Breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 24-25 / 2025 Din 6 iunie. Răzvan Voncu, la Cronica literară: Anii 1980 în literatura noastră au fost marcați, în principal, de trei fenomene: 1) dispariția marilor scriitori și a personalităților care făceau legătura cu epoca interbelică, 2) ofensiva protocronistă, susținută subteran de instituțiile regimului, și 3) bătălia criticii estetice – din jurul … Continuă să citești Revista revistelor
Hazardul aparițiilor de Elsa Dorval Tofan, col. Magister, Editura Limes, Florești, 2025 În ultimii șapte ani, traseul existențial mai mult decât sinuos al Elsei Dorval Tofan, scriitoare româno-canadiană, a îngăduit și câteva redutabile apariții editoriale, începând cu Lansare de promisiuni (debut) – trei volume de autor, alte două alcătuite și semnate în calitate de co-autoare, … Continuă să citești Breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 19 / 2025 Din 2 mai. Mircea Mihăieș, la Actualitatea: Dacă civismul a murit la noi odată cu căpătuirea mitingiștilor, dacă instituțiile plătite de stat nu pot sau nu doresc să-și facă treaba, trebuie găsite alternative. Orice om normal îți spune că nu se mai poate continua așa. În altă pagină, Angelo Mitchievici, … Continuă să citești Revista revistelor
La Editura Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, a apărut la Zrenianin, în colecția „Cercetări”, volumul intitulat De veghe la hotarul limbii române. Studii critice privind literatura română din Serbia, vol.1. Autoare este Delia Muntean, o neobosită cercetătoare privind procesul de răspândire și păstrare a limbii române (atât vorbite, cât și literare) dincolo de … Continuă să citești Un compendiu al românilor din Serbia
Ultimul număr din Arhivele Bistriței, Anul X, Fascicula 1 (25) este un număr omagial Iuliu Hossu, Cardinalul mărturisitor la împlinirea a 145 de ani de la nașterea sa. Sunt reunite în acest număr șapte articole, În amintirea Cardinalului Iuliu Hossu așa cum se intitulează rândurile introductive semnate de medicul și scriitorul Mircea Gelu Buta, coordonatorul … Continuă să citești Cardinalul Iuliu Hossu omagiat în „Arhivele Bistriței”
Mircea Nedelciu. Un personaj principal de Iuliana Miu, col. Aula Magna, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2025, 295 p. „Vina” lui Mircea Nedelciu – un om liber, prin definiție – este perpetuată prin exegeții săi. Așa se face că Iuliana Miu și-a luat libertatea de a alcătui, pornind de la teza ei de doctorat, coordonată … Continuă să citești Breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 15 / 2025 Din 4 aprilie. Răzvan Voncu, la Cronica literară: Îmi place că Varujan Vosganian nu se sfiește să fie el însuși și, în secolul corectitudinii politice și al conformismului intelectual, ni se înfățișează așa cum este. Adică un intelectual preocupat de istorie, de valori, de cultură, de identitatea sa și, cum … Continuă să citești revista revistelor
Mersul lucrurilor de Liviu Ioan Stoiciu, col. Magister, Editura Limes, Florești, 2025, 103 p. Volum de poeme apărut odată cu împlinirea vârstei de 75 de ani de viață și a 45 de ani de la debut. Ar putea fi o vârstă a întrebărilor către sine, dar de fapt este una a dezgrănițuirilor, lucrurile sunt la … Continuă să citești Breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 11 / 2025 Din 7 martie. În editorial, Gabriel Chifu, „Despre artele cuvântului. Poezia”: Așa cum le închipui eu, poezia este o artă a interiorității omului, iar proza, o artă a omului în lume. Dacă ar fi să le reprezint geometric, atunci i-aș atribui poeziei planul vertical și prozei – suprafața orizontală. Fiindcă … Continuă să citești Revista revistelor