miscellanea
TUDOREL URIAN

Un secol de comunism

Articol publicat în ediția 11-12/2017

La 7 noiembrie 2017 se împlinește un secol de la „Revoluția” din octombrie. Un seism al istoriei, emblematic pentru secolul XX, care a ruinat viețile a sute de milioane de oameni și ale cărui efecte se mai simt și astăzi. Despre totalitarismul comunist se spune mereu că a apărut ca un răspuns la fascism și nazism, uitându-se cu obstinație și deloc dezinteresat că, în realitate, a fost un precursor al acestora. La nivelul istoriei i se acordă încă multe circumstanțe atenuante, deși numărul victimelor sale îl întrece pe cel al victimelor nazismului, iar punerea în același plan a celor două totalitarisme care au însângerat istoria secolului încheiat se impune cu necesitate pentru orice istoric de bună credință. Au spus-o Jean-François Revel, Alain Besançon, Monica Lovinescu, François Furet, Stéphane Courtois și alți istorici și gânditori politici cu vocația libertății.

O comemorare a acestui moment crucial în istoria lumii a organizat Fundația Academia Civică și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, între 12 și 15 octombrie 2017, printr-o mare conferință internațională la care au participat nume importante ale istoriografiei contemporane. Și cum Memorialul de la Sighet a devenit un reper la scară mondială în privința prezervării memoriei legate de crimele comunismului, în mod firesc, grosul conferințelor și dezbaterilor s-a derulat între zidurile fostei închisori a elitelor interbelice („închisoarea miniștrilor”, cum îi spun localnicii), în care și-au găsit sfârșitul, printre alții, Iuliu Maniu, Gheorghe I. Brătianu, Mihail Manoilescu. Manifestarea cu titlul Centenary Of The October Revolution. 100 Years Of Repression, deschisă la Cluj-Napoca și continuată la Sighetu Marmației a avut și o latură sentimentală, fiind prima mare acțiune a Fundației Academia Civică organizată după dispariția lui Romulus Rusan, omul prin ale cărui tenacitate si dăruire de sine a devenit realitate acest veritabil și greu de imaginat, în condițiile unei țări posedate mai degrabă de vocația deconstrucției, ca România, templu al memoriei ravagiilor făcute de comunism, la noi și aiurea. În plus, tot la această conferință a avut loc și un schimb de ștafetă în privința rectorului Școlii de vară de la Sighet. Vechiul rector, profesorul englez Dennis Deletant, plecat la universitatea americană Georgetown, i-a predat onorabila responsabilitate profesorului francez Stéphane Courtois, autorul volumului Cartea neagră a comunismului, publicată în tiraje uriașe pe toate meridianele lumii. Faptul că și Dennis Deletant și Stéphane Courtois au venit la Sighet pentru a marca veacul de comunism, dovedește respectul uriaș de care se bucură instituția ctitorită de Romulus Rusan și Ana Blandiana în marea comunitate științifică mondială. De altfel, simpla parcurgere a listei de invitați (cu specificarea, foarte importantă, a „detaliului” că niciunul nu a absentat) este edificatoare pentru nivelul conferinței și unghiurile foarte diverse de abordare a problematicii comunismului mondial: Dennis Deletant (Anglia), Gulagul românesc, Stéphane Courtois (Franța), și-a prezentat cea mai nouă carte, publicată acum câteva zile, tot pentru marcarea centenarului de la revoluția bolșevică, Lénine, l’inventeur du totalitarisme, Helmut Müller-Enbergs (Germania, istoric specializat în problematica STASI), Revoluția rusă și consecințele ei în Germania, Anna Richter (Polonia), Datoria noastră față de victimele represiunii, Henri Locard (francez, stabilit de foarte mulți ani în Cambodgia), Regimul Kmerilor Roșii, etapa ultimă a sângeroasei revoluții comuniste mondiale, Anneli Ute Gabanyi (Germania), România și crizele comunismului mondial, Patryk Pleskot (Polonia), Opoziția în Polonia comunistă: evoluție și represiune, Anatol Petrencu (Republica Moldova), Începuturile Gulagului: lagărul de exterminare de la Solovețk. 1923-1939, Mircea Munteanu (SUA), Drepturile omului și represiunea comunistă în volumele Foreign Relations of the United States, Albert van Goudoever (Olanda), Importanța de a fi disident în societatea comunistă. Partea română a fost și ea la înălțime, în special prin profesorii clujeni de la facultățile de Studii Europene și Istorie (Liviu și Virgiliu Țîrău, Gheorghe Cipăianu) sau Armand Goșu de la Universitatea din București.

Au fost patru zile de dezbateri intense și nuanțate, la care studenții de la facultățile de Studii Europene și Istorie ai Universității Babeș-Bolyai și-a adus prin întrebări inteligente și pline de substanță o contribuție apreciată de toți invitații.

Acolo unde se află, Romulus Rusan nu poate decât să zâmbească fericit. Instituția pe care a creat-o funcționează cu toate motoarele turate, iar onorabilitatea și prestigiul ei pe plan internațional sunt la cele mai înalte cote. Ana Blandiana, Ioana Boca și toată echipa de la Academia Civică merită din plin întreaga noastră recunoștință pentru felul în care fac să continue acest proiect excepțional.