Categorie: miscellanea

Zile suportabile, de Nicoleta Pavel, Editura Tracus Arte, 2017, 42 p. Un debut cu gust de cenușă, de plumb și de var, decalat cu 42 – nu, cu 34 de ani! Mircea Martin ne dezvăluie că atât s-a scurs de la primele ședințe ale Cenaclului Universitas la care participase Nicoleta Pavel (alături de Sergiu Ștefănescu, … Continuă să citești breviar editorial

ROMÂNIA LITERARĂ 29 Din 7 iulie 2017. La Actualitatea, Gellu Dorian: Ceea ce mi se pare firesc să se întâmple acum, când dușmăniile par a fi câștigat mai mult tren decât prieteniile, în conglomeratul pe care-l constituie în prezent breasla scriitorilor români, care, pentru unii este gata să se scindeze și este nevoie de o … Continuă să citești revista revistelor

Primim: COMUNICAT DE PRESĂ Paris, 17 iunie 2017 Trei importante donaţii au fost făcute recent Muzeului Exilului Românesc din Craiova: arhiva Leonid Mămăligă (L. M. Arcade), arhiva Vintilă Horia şi arhiva Paul Barbăneagră. Mulţumesc şi pe această cale Doamnelor Bénédicte Mămăligă, Cristina Horia şi Rosie Barbăneagră, care au acceptat cu mare generozitate sugestia mea de … Continuă să citești COMUNICAT DE PRESĂ

Doctorul Sorin Costina este un nume foarte cunoscut în mediul artelor, fiind nu doar unul dintre cei mai avizaţi şi competenţi colecţionari de artă din România, ci şi un reper al receptării valorii artei româneşti contemporane, cu precădere a ultimei jumătăţi de veac. Practic, prin colecţia sa impresionantă, care cuprinde aproape toată pictura românească de … Continuă să citești Colecția Sorin Costina

21 de poeme, sub titlul Sicomor sădit în Mare, i-au apărut lui Adrian Frățilă în suplimentul Convorbiri-lor literare, din aprilie. Citez, nu la întâmplare: „Un fluture se-ncurcă în perdea/ Paralizat de-o flacără puțină/ O, suflete al meu, nu sângera –/ Poți umple noaptea toată cu lumină.” Și, firește, exult: acest poet-poet, de-o puritate a expresiei … Continuă să citești „În largul cornului de vânătoare”

În numărul 5 al revistei Acolada, venerabilul critic și istoric literar Barbu Cioculescu analizează corect volumul Reginei Maria, Țara pe care o iubesc, publicată la Londra în anul 1925 și tradusă recent în limba română la Editura Humanitas. Dacă tonul deferent-admirativ al exegetului în fața impresiilor de drumeție prin țară ale Reginei Maria nu surprinde, … Continuă să citești Parfumul altor epoci

Cert e vorba de o sărbătoare editorială, atunci când un poet beneficiază de o ediţie atât de îngrijită, atât de rară, atât de solemnă şi atât de preţioasă, precum volumul de versuri sau Cartea de Poezie sau Albumul de Artă grafică şi Poezie sau Catalogul de stări poetice şi vederi frumoase, apărut la Editura Polirom … Continuă să citești Ascuns în consistență

Pe orbita revelaţiei, de Vasile Andru, colecţia Memoria clepsidrei, Editura Junimea, 2017, 150 p. Un ultim interviu al lui Vasile Andru (2015), intitulat paradoxal: „Mă consider un scriitor postum” – de regăsit în paginile finale ale volumului. Memorialistică şi portrete care te duc cu gândul, în principal, la anii 1988-1989. De la, sau din preajma … Continuă să citești breviar editorial

ROMÂNIA LITERARĂ 25 Din 9 iunie 2017. Ioan-Aurel Pop, la Actualitatea („Mircea Muthu și fața noastră Sud-Est Europeană”): Prin origine, limbă, forma de creștinare, prin toată apartenența noastră la latinitate descindem din Occident; prin biserica bizantină, limba slavonă ca limbă a cultului, a culturii și a administrației (cancelariilor) până în secolul al XVI-lea, prin alfabetul … Continuă să citești revista revistelor

/2/2016 a apărut, recent, cum a apărut, prin conținut și loyaut sobru-discret, parcă anume să confirme așteptările iscate de primul număr, din 2015. Numărul 2, așadar, susține și reafirmă firesc numărul 1, cel pe care l-am descris cum se cade, în amănunt, la ieșirea în lume, ca apariție originară și originală, demnă de interesul celui … Continuă să citești Anuarul PROZA 21 (revistă literară și de arte vizuale)

Ce poate fi mai plăcut decât un moment de graţie, în care rămâi consternat de felul cum destinul face, desface (dar niciodată contraface!) o grămadă dintre lucrurile lumii, amănuntele nebăgate în seamă, detaliile anodine (în care, ştim, da, se mai ascunde câteodată şi Diavolul, dar care, dincolo de orice bănuială de lipsă de temei, fac … Continuă să citești Un prinț din Levant îndrăgind… les beaux-arts

Două mari teme, sic transit gloria mundi și memento mori, definesc, în esență, volumul Salutări din Piața Reconcilierii (Editura Mirador, Arad, 2016) al poetului Gheorghe Mocuța. Meditând asupra vieții și morții, a istoriei, a psihologiilor colective, a gloriilor înghițite de timp, poetul pune în același timp o puternică amprentă actuală asupra materialului poetic. Autorul își … Continuă să citești Sic transit gloria mundi – în viziunea poetică a lui Gheorghe Mocuța

Ponciful nr.1 al existenţei noastre spune că suntem exact ceea ce suntem, iar nu ceea ce am visat, nici măcar la stadiul de increat, că suntem. În schimb, la compensaţie, Marele Lord a comis, din plictiseală, o poznă (mă rog, printre încă multe altele!). El a făcut ca maşina lumii să funcţioneze pe bază de … Continuă să citești Inventatorul motorului cu năluci

Jurnalul cuvintelor tăcute de Lăcrămioara Stoie. Cunoscută publicului prin comentariile critice semnate la rubrica Note de lectură din revista braşoveană „Astra. Literatură, artă şi idei”, Lăcrămioara Stoie ne surprinde în 2017 printr-o carte de versuri, Jurnalul cuvintelor tăcute. Autoarea alege forma jurnalului poetic pentru o confesiune care iese din sfera tăcerii, deoarece cuvintele nu mai … Continuă să citești Un „dicţionar sufletesc-trupesc”:

ROMÂNIA LITERARĂ 20 – 21 / 2017 Din 5 mai. Nicolae Manolescu, editorial început cu: După părerea mea, esența actului critic e dublă: să compare și să revizuiască. Primul verb e tranzitiv: critica e obligată să compare operele din momente diferite ale aceleiași literaturi și, totodată, din literaturi diferite. Al doilea verb e reflexiv: critica … Continuă să citești Revista revistelor

La începutul lui februarie, am primit de la Luceafărul invitația de a colabora la ancheta despre personajul feminin favorit: „Ne-am bucura să ne răspundeți printr-un scurt text (1000-2000 semne cu spații) pe care să ni-l trimiteți ca pe un mărțișor, adică pînă la 1 martie 2017, pentru a pregăti apariția în nr. 3 al revistei Luceafărul de dimineață. Cu mulțumiri, … Continuă să citești Mărțișor de mai

Ceea ce surprinde, ca fenomen al ultimilor ani în lumea artelor, este apariţia intempestivă a unor noi galerii în perimetrul artistic al Bucureştilor. Sigur, la o primă evaluare, e un lucru îmbucurător, în condiţiile în care criza spaţiilor de expunere aparţinând Uniunii Artiştilor Plastici se resimte tot mai acut. Galeriile nou apărute sunt interesante, poziţionate … Continuă să citești Punctul sacru de la Romană

Suma gândurilor nespuse s-ar putea să fie egală cu versurile şoptite, pe care Poetul se încumetă – probabil după înverşunate lupte cu îndoiala – să le trimită în lume. Drept urmare, sonorităţile reale ale acestor gânduri se prelungesc în rezonanţele stihurilor ce se văd în „lumina dintâi”. Adică de acolo de unde ele vin, de … Continuă să citești Logos şi sensibilitate

Știu, v-am mai spus asta. Și dacă nu v-am spus veți fi știind bancul despre Ceaușescu, a cărui concluzie chiar asta era. Dar revenind la vremurile noastre, citeam cu încântare un articol despre felul cum au primit/privit niște gazete și televiziuni vestice protestele din București și din celelalte orașe din România, de după adoptarea OUG … Continuă să citești Limba română e grea

Aşa cum se ştie, Ploieştiul are doi promotori geniali ai artei scrierii. Doi coloşi ai verbului, care au trăit la o diferenţă de un secol: Ion Luca Caragiale şi Nichita Stănescu. Tot ceea ce avea să se întâmple pe „scena” istoriei literare, de la cei doi încoace, se va fi petrecut numai în strânsă legătură … Continuă să citești Aplauze la scenă deschisă. La Ploieşti

Am scris cu destulă reținere scriitor-țăran. Lui Ioan Alexandru nu-i plăceau cuvintele compuse cu poet; când i-am luat un interviu și l-am întrebat ce recomandări ar face poeților-elevi, a replicat destul de tăios că poetul – e pur și simplu – poet. Dar am folosit sintagma scriitor-țăran gândindu-mă la cartea lui Gabriel Țepelea care cu … Continuă să citești Revelația unui scriitor-țăran – Dumitru Nistor* (1893-1971)

O poezie adânc elaborată, în care, sub aparența unor notații impresioniste, a unor efluvii suprarealiste, fiecare cuvânt este prețios în sine și prin locul pe care-l ocupă în structura versului, oferă Simona-Grazia Dima în cartea Mierea nopții / Le miel de la nuit, publicată bilingv de Editura Poètes à vos plumes din Paris, 2016. Teluricul, … Continuă să citești Simona-Grazia Dima – Evadarea din teluric