Ponciful nr.1 al existenţei noastre spune că suntem exact ceea ce suntem, iar nu ceea ce am visat, nici măcar la stadiul de increat, că suntem. În schimb, la compensaţie, Marele Lord a comis, din plictiseală, o poznă (mă rog, printre încă multe altele!). El a făcut ca maşina lumii să funcţioneze pe bază de … Continuă să citești Inventatorul motorului cu năluci
Jurnalul cuvintelor tăcute de Lăcrămioara Stoie. Cunoscută publicului prin comentariile critice semnate la rubrica Note de lectură din revista braşoveană „Astra. Literatură, artă şi idei”, Lăcrămioara Stoie ne surprinde în 2017 printr-o carte de versuri, Jurnalul cuvintelor tăcute. Autoarea alege forma jurnalului poetic pentru o confesiune care iese din sfera tăcerii, deoarece cuvintele nu mai … Continuă să citești Un „dicţionar sufletesc-trupesc”:
ROMÂNIA LITERARĂ 20 – 21 / 2017 Din 5 mai. Nicolae Manolescu, editorial început cu: După părerea mea, esența actului critic e dublă: să compare și să revizuiască. Primul verb e tranzitiv: critica e obligată să compare operele din momente diferite ale aceleiași literaturi și, totodată, din literaturi diferite. Al doilea verb e reflexiv: critica … Continuă să citești Revista revistelor
La începutul lui februarie, am primit de la Luceafărul invitația de a colabora la ancheta despre personajul feminin favorit: „Ne-am bucura să ne răspundeți printr-un scurt text (1000-2000 semne cu spații) pe care să ni-l trimiteți ca pe un mărțișor, adică pînă la 1 martie 2017, pentru a pregăti apariția în nr. 3 al revistei Luceafărul de dimineață. Cu mulțumiri, … Continuă să citești Mărțișor de mai
Ceea ce surprinde, ca fenomen al ultimilor ani în lumea artelor, este apariţia intempestivă a unor noi galerii în perimetrul artistic al Bucureştilor. Sigur, la o primă evaluare, e un lucru îmbucurător, în condiţiile în care criza spaţiilor de expunere aparţinând Uniunii Artiştilor Plastici se resimte tot mai acut. Galeriile nou apărute sunt interesante, poziţionate … Continuă să citești Punctul sacru de la Romană
Ion Băieşu. Studiu monografic, de Năstaca Pişcoran, col. Aula Magna, Editura Muzeul Literaturii Române, 2016, 540 p. Cartea „reface un traseu foarte credibil al devenirii personale a lui Băieşu (Traseu biobibliografic), înfăţişat ci o nedisimulată plăcere narativă, cu un ritm şi o culoare a evocării care îl fac deosebit de interesant” prin „rigoarea, minuţiozitatea şi … Continuă să citești Breviar editorial
ROMÂNIA LITERARĂ 15 Din 7 aprilie 2017. Redactorul-șef Răzvan Voncu în „Despre o nouă ordine (brrr!) literară” atrage atenția că: România literară nu înghite nici publicitatea literară mascată provenită de la edituri. Nu puțini critici, în special (hélas!) tineri, sunt angajați la edituri și nu au, din păcate, nici o reținere în a le promova … Continuă să citești Revista revistelor
Suma gândurilor nespuse s-ar putea să fie egală cu versurile şoptite, pe care Poetul se încumetă – probabil după înverşunate lupte cu îndoiala – să le trimită în lume. Drept urmare, sonorităţile reale ale acestor gânduri se prelungesc în rezonanţele stihurilor ce se văd în „lumina dintâi”. Adică de acolo de unde ele vin, de … Continuă să citești Logos şi sensibilitate
Știu, v-am mai spus asta. Și dacă nu v-am spus veți fi știind bancul despre Ceaușescu, a cărui concluzie chiar asta era. Dar revenind la vremurile noastre, citeam cu încântare un articol despre felul cum au primit/privit niște gazete și televiziuni vestice protestele din București și din celelalte orașe din România, de după adoptarea OUG … Continuă să citești Limba română e grea
Aşa cum se ştie, Ploieştiul are doi promotori geniali ai artei scrierii. Doi coloşi ai verbului, care au trăit la o diferenţă de un secol: Ion Luca Caragiale şi Nichita Stănescu. Tot ceea ce avea să se întâmple pe „scena” istoriei literare, de la cei doi încoace, se va fi petrecut numai în strânsă legătură … Continuă să citești Aplauze la scenă deschisă. La Ploieşti