puzzle games în orașul dormitor – 1
cred: unui scriitor la care ţin
poate că tatăl i-a dat viaţă,
atunci când s-a spânzurat;
și mai cred că nici măcar un sfânt
nu poate rezista dragostei celorlalţi,
mulţimii netemătoare ce vine și-l
înconjoară întruna fără să înţeleagă
că el chiar vrea să fie singur
în colţ crucea analizelor medicale
veghează cuminte spaţiul monitorului,
încet, apoi d-un cerc va fi înconjurată;
nu-i nimic, îmi zic, prin dragul oraș
misterioasa fată va atinge câţiva crini
pe când toţi vor sta și vor privi cum
flăcările fac roșul cerc în jurul ei,
și-o cuprind tot mai înfoiate,
ca o muzică de Johann Pachelbell
puzzle games în orașul dormitor – 2
știi ce-ar fi fost minunat?
dacă nu ne-am fi întâlnit
niciodată
mă cunoști,
sunt insul cu genul acela de inimă
care nu se mai poartă demult,
umblu mai mereu deghizat în
măturător de vise rămase de la morţii
ce intră pe la prânz în cimitirul din proximitate,
unii atât de singuri,
alţii ca îndrăgostiţii
ajunși într-o sesiune de examene
ce-ţi schimbă firea,
pentru câteva săptămâni;
dacă ai putea să
mă atingi
doar puţin,
cu privirea celor din jurul tău,
aș dispărea ca prin farmec,
o textură a lumii, ce altceva?
puzzle games în orașul dormitor – 3
motan
ca-ntr-un pom,
neom cu toate rădăcinile
înfipte adânc în spatele meu,
instantaneu rotindu-se spre calcaneu,
din ce în ce mai greu, mai greu și tot mai greu –
nici că ar fi pătruns de-un mic gând,
așteaptă, nesmintit curgând
acel semnal că-ntr-una
o să poată
șoricei visa,
cu faţa ta,
cu faţa mea
puzzle games în orașul dormitor – 4
ne vorbim cuvinte, în timp ce albastră
privirea ta curge spre acea zonă cu
P.O.S.-ul, laptop-ul ca o fereastră,
chestii de care ai nevoie doar tu…
orbi cu aripi trec prin dreptul ușii,
pe noi ne veghează un perete întreg
cu ochelari de vedere, nu-i o problemă –
ochii noștri-s așezaţi la stânga, în piept;
uite, acum privirea-mi trimit spre a ta,
pe plaja unei insule noi am ajuns,
rămân atent, val atingând tot ce vei vrea,
e fluxul zilei, şi tocmai ne-a pătruns
puzzle games în orașul dormitor – 5
și el atingea atingerile lor de pe ea,
le
erau
vocile
ascunse
într-o
prăpastie
unde
ochiul
purtător
de
imagini
tot
cerceta
urme, trecute explozii de admiraţie
(din cartea în curs de pregătire puzzle games în orașul dormitor)