Categorie: cronica literară

Noua carte a Paulei Erizanu (jurnalista, poeta, romanciera, antologatoarea de versuri) e rezultatul (recte: rezultanta) comunicării autoarei cu oamenii cei mai diferiți, fie ascultându-i pe viu, fie protagoniştii spunându-și povestea la telefon. O însumare a unor istorii acumulate într-un timp restrâns. Diferite ca substanţă, durată şi stilistică, singurul lucru care le uneşte e perspectiva sincronizată: … Continuă să citești LOCUL UNDE PARADISUL SE TOPEȘTE ÎN INFERN

Nu vom vorbi niciodată îndeajuns despre meritele traducătorilor care fac cunoscută lumii valorile noastre spirituale. Nu sunt atât de numeroși cum ne place să credem, judecând valoarea intrinsecă a literaturii române, sau suficient de capabili să ne oblojească frustrarea pe care o resimțim față de condiția noastră periferică în spațiul culturii europene. De aceea acești … Continuă să citești JAN WILLEM BOS – INTELECTUALUL ÎMPĂTIMIT DE ROMÂNIA ȘI DE LITERATURA ROMÂNĂ

De la început se cuvine spus apăsat că avem de-a face cu o carte splendidă per se, dincolo de meritul de a restitui literaturii și culturii române una dintre cele mai stranii, inclasabile, personalități ale sale: Marcel-Marcu Avramescu. Rar se întâlnește o asemenea simbioză între autor și subiect. Și rar o monografie a unui scriitor … Continuă să citești O BIOGRAFIE APOFATICĂ

Două devieri înregistrează abundenta noastră producție poetică actuală. Pe de o parte o totală destructurare, o succesiune de vorbe anapoda (suprarealismul avea propria sa disciplină inaparentă), pe de alta o dilatare anostă, un narativ confuz care o face adesea greu de urmărit. Și, regretabil, nu doar autorii tineri fac uz de atari pseudosoluții. Poezia lui … Continuă să citești O MEDITAȚIE MELANCOLICĂ

Fapt surprinzător la prima vedere, s-au publicat în ultimii câţiva ani câteva „vieţi romanţate” având ca protagonişti scriitori, artişti, oameni de cultură români, într-o suită ce sporeşte mereu la Editura Polirom. Surprinzător, fiindcă acest gen de scrieri n-a prea fost bine primit de critica literară serioasă – un caz elocvent a fost la vremea sa … Continuă să citești O «DOCUFICŢIUNE» DESPRE LUCIAN BLAGA

Ca orice nouă carte a lui Mircea Cărtărescu, jurnalul său, corespunzător anilor 2018-2024 a fost așteptat cu sufletul la gură. Nu e de colea să afli din sursa cea mai credibilă ce se află în sufletul unui scriitor aflat de ani buni pe lista scurtă a potențialilor laureați ai Premiului Nobel pentru literatură, invidiat și … Continuă să citești UN DAVID POPOVICI AL LITERATURII

Eram obișnuit să-l văd la fiecare ediție a târgurilor de carte de la București. Făceam schimb de opinii (uneori, și de cărți), transmiteam salutări prietenilor de la Brașov, respectiv, celor de la Chișinău sau Bălți. Poetul s-a ales cu „opere complete” mult prea devreme. Trecerea în neființă la o vârstă când toate păreau că doar … Continuă să citești „ÎNĂUNTRU” ȘI „AFARĂ” CU POEZIA LUI ANDREI BODIU

Mai mult ori mai puțin declarat, poezia lui Lucian Scurtu e o producție conflictuală. Prin operația tăioasă a unor exactități autorul are grijă de-a se înfățișa din capul locului pe un ton dubitativ, „slalomând neabil, dar statornic, printre înfrângeri imprevizibile și victorii de o clipă”. În fapt avem a face cu un melanj tensionat de … Continuă să citești UN OPTZECIST EXEMPLAR

Am urmărit, cred că destul de atent, parcursul poetic al lui Vlad Moldovan, încă de la debutul cu Blank (2009), urmat de Dispars (2012), Band I (2018), Glitch (2019 ), până la Ezoezo (2021). Simpla înşiruire a titlurilor semnalează nu doar familiarizarea evidentă cu limbajul internetului, inevitabil anglo-american, ci şi voinţa de a afirma o … Continuă să citești VLAD MOLDOVAN, ÎN CONTINUARE

Cartea lui Stelian Tănase, Viața lui Panait Istrati, debutează ca marile romane realiste de la sfârșitul secolului al XIX-lea și prima parte a secolului XX cu o amplă descriere a locului în care urma să se desfășoare acțiunea: orașul Brăila în preajma anului 1900: „Mai întâi Dunărea, maiestuoasă, dominatoare între maluri mai largi ca oriunde … Continuă să citești ÎNTRE INFERN-PARADIS ȘI RETUR

După ce s-a jucat de-a literatura în cele mai variate formule narative și teatrale, Val Butnaru comite un roman pur. Mai exact, un roman „realist”, cu toate ingredientele: autor omniscient, obiectiv, narațiune construită pe documente și fapte istorice. Un roman polițist suprapus pe un fundal istoric: Basarabia sub imperiul rus, văzută cu ochii corespondentului ziarului … Continuă să citești ADEVĂR ARTISTIC VS ADEVĂR ISTORIC

Poezia lui Ion Tudor Iovian ne oferă imaginea unei erupții continue. Un expresionism avivat fără încetare, condus la o treaptă paroxistică ce nu se satisface cu o formulă pasageră, dornic de variante ale răului pe care îl vizează programatic. O fierbere de varii simțăminte care nu se îndură a se limita, a se articula, a … Continuă să citești UN LIRISM AL DAMNĂRII

Până la această dată, opera lui Gheorghe Săsărman s-a concretizat, după un debut, în țară, foarte promițător, cu volumele de povestiri Oracolul (1969) și Cuadratura cercului (1974), tipărit, acesta, cu mutilări importante, sub ochii cenzurii comuniste, într-o suită de proze în care făptura amfibie a omului Săsărman, atrasă deopotrivă de Știință și Arte, s-a putut … Continuă să citești ÎNTRE PARABOLĂ ȘI AUTOFICȚIUNE

Pe coperta celei mai recente cărți a medicului Mircea Gelu Buta se lăfăie o poză în sepia în care se văd șoferul și pasagerii unui autobuz ieșiți să ia o gură de aer în timpul unui popas, într-o zi fierbinte din anul 1951. Căldura din atmosferă poate fi dedusă din faptul că cei mai mulți … Continuă să citești AMINTIRILE UNUI ORAȘ

Ciudată senzația de la lectura textelor lui Dan Sociu. Pe de o parte, făcând figura – forțată teatral – de mizantrop, el privește cu aroganță la cel care ascultă, de parcă ar cuvânta din amvon, de la tribună sau din balconul unui apartament de la etajul șapte; pe de altă parte, vorbește parcă pentru sine, … Continuă să citești JURNAL DE DOLIU & EVADĂRI ÎN REALITATE

Doi factori s-ar cuveni relevați în raport cu personalitatea de excepție care a fost Virgil Ierunca: morala, care în cazul său era una impecabilă și libertatea de care a avut privilegiul de a dispune aflându-se în exil spre a da glas plenar conștiinței sale în vremuri vitrege pentru cei rămași în țară. Grație cuplului Monica … Continuă să citești O CONȘTIINȚĂ EXEMPLARĂ

Toate volumele de versuri semnate până acum de Robert Şerban au o remarcabilă unitate de timbru liric: unul fantezist-ironic, cu substrat, totuşi, mai grav-elegiac, dar şi adesea ludic, cu măsură. Poetul compune mai ales în dimensiuni reduse, notând impresionist instantanee, „gesturi”, câte o „mică întâmplare”, un „detaliu” – evocate peste tot şi sugerând, desigur, o … Continuă să citești ROBERT ŞERBAN, ÎNTRE IRONIE ŞI MELANCOLIE

Dintr-o notă a redactorului de carte al editurii Junimea, Ioan Răducea aflu că prima ediție a romanului lui Nicolae Prelipceanu, Pe scara interioară (Oglinda spartă) a apărut în anul 1987 (la vremea respectivă titlul cărții a fost Scara interioară). Mărturisesc că nu o am și nu-mi amintesc de ea, prin biblioteca mea risipită între Timișoara, … Continuă să citești UN ROMAN AL SCRIITURII

Personajele nuvelei lui Grigore Chiper care a dat și numele volumului Cu romanul în vacanță, își propun să meargă în concediu cu propria aventură, gata scrisă (un soi de ready made). Aventura lecturii e complementară aventurii empirice. Referințele culturale sunt obiecte la îndemână, de care te sprijini ca să nu plutească povestea și personajele în … Continuă să citești DRUMURI ȘI CĂRȚI

Unul dintre cei mai interesanți și mai fecunzi prozatori din stânga Prutului al ultimului deceniu este Val Butnaru. Om cu multe calificări și activități: jurnalist, creator de ziare și televiziuni – este director general al Jurnal TV, post independent, cu importante merite în lupta antioligarhică –, Val Butnaru s-a lansat pe tărâmul artelor ca dramaturg, … Continuă să citești STRANIUL MERS AL LUMII. ȘI MERSUL ROMANULUI

În geografia literaturii române, Ioana Nicolae și-a impus locul imaginar/real, Nordul, localitatea Văralia, unde se petrec romanele sale din ceea ce critica a numit Trilogia nordului: Pelinul negru, Cartea Reghinei și acum Drumul spre soare răsare. Romanul de față schimbă perspectiva, vocea narativă la persoana întâi este a unui bărbat, Niculai Maxim Radu, care-și revede … Continuă să citești CARTEA PAȘTILOR

Poezia religioasă are la ora actuală o prezență tot mai rară, neîndoios din pricina faptului că religia însăși pare a se afla într-un recul. Pozitivismul științelor ducând la un mental pragmatic pe de o parte, ideologiile social-politice pe de alta, cu trena lor de tentante proiecte aflându-se în avans, acoperind în bună măsură conștiința publică. … Continuă să citești O POEZIE A CREDINȚEI

Un jurnal întins pe 84 de ani (cu certitudine un record, nu doar românesc, ci inclusiv la nivelul diaristicii europene). Mai ales dacă autorul său este Paul Cornea, un om aflat mereu în prima linie a evenimentelor politice și în centrul dezbaterilor de idei de la noi și din centrele universitare internaționale prin care l-au … Continuă să citești ÎN LUMEA LUI PAUL CORNEA

Într-o comunicare despre căutarea „limbii perfecte”, Umberto Eco prezenta, în final, un soi de „produs de probă”. Pe un panou publicitar din Belgia, semiologul reținuse un slogan polilingv: „La plus speed pizza”. Nu e un exemplu perfect, conchide lingvistul, dar e o încercare. Romanul Cristinei Hermeziu Nichel* poate fi considerat (și el) o ofrandă adusă … Continuă să citești POVESTEA TURNULUI BABEL. SECOLUL XXI