Categorie: cronica literară

Cu toată mulţimea de consumatori ai fenomenului Dabija, exegetica lui e subţire. O constat acum, la foarte scurt timp de la trecerea scriitorului în nefiinţă. La cele peste şaizeci de volume editate de poet, publicist şi prozator, abia de se adună câteva articole analitice ale lui Mihai Cimpoi, Eugen Simion, Theodor Codreanu şi poate o … Continuă să citești NICOLAE DABIJA, POETUL BIBLIOTECII, BALADELOR ȘI ROMANȚELOR

O strînsă disciplină, un calm tensionat al elaborării, o atentă filigranare a suprafețelor domină producția Simonei-Grazia Dima, dând impresia unei paciente execuții tehnice. Totul e în ordine. Pare că nimic n-ar mai putea conturba un astfel de laborios proces desfășurat cu consecvență. Dar o privire mai atentă e în măsură a sesiza apelurile nu o … Continuă să citești O experiență a complexității

Sunt tentată să scriu nu o cronică despre Postumele lui Ion Horea, ci, în seama lor, să încerc un portret. Asta fiindcă cele trei volume (atât de apropriat și sobru îngrijite de Irina Horea) scapă cumva de sub descrierea postumității. Sunt, mai degrabă, prelungiri și repuneri de accente rămase oarecum în umbra plachetelor publicate în … Continuă să citești Ion Horea, poetul locuirii definitive

Tulburător cel mai recent roman al Norei Iuga, Hipodrom. Publicat la împlinirea de către autoare a vârstei de 90 de ani, romanul (despre care autoarea spune în câteva rânduri că este ultimul care va vedea lumina tiparului) este structurat în trei capitole inspirate din derularea unei curse hipice: Start, Cursa, Potou. Toate au ca fundal … Continuă să citești CURSA VIEȚII

Cu Izgoniţii, o istorie a prigonirii evreilor în Imperiul Rus, având ca punct de pornire Pogromul de la Chişinău din 1903, Vasile Ernu îşi încheie „mica trilogie a marginalilor” (primele două cărţi se numeau Sectanţii, respectiv, Bandiţii). O proză „documentară”, care chiar începe cu reproducerea unor hărţi, desene, caricaturi, diagrame dintr-o ediţie-document: Rusia în cifre. … Continuă să citești TRILOGIA MARGINALILOR. ULTIMUL EPISOD

Cine este personajul principal din primul volum de amintiri al lui Niculae Gheran? Bucureștiul interbelic? Mahalaua? O anume epocă istorică? O structură umană specifică locului și timpului? Mai degrabă, volumul impresionează prin personajul discret: povestitorul observator, eul narativ cum i s-ar spune pretențios. Cum perfect observă Dan C. Mihăilescu în prefață, în gura mai tuturor … Continuă să citești UN PERSONAJ FABULOS

Un dramatism la vedere, ațîțat, tenace, tăios în desfășurarea sa provocatoare, iată prima impresie ce ne-o produce creația poetică a lui Ion Tudor Iovian, pe care mărturisim a nu fi avut prilejul de a-l fi citit cu atenție pînă la volumul de față. Imaginarul insurgent, nu o dată cuprins de flama unei acute inadaptări naturale, … Continuă să citești Energia inocenței

Probabil fotografia cu cel mai mare impact în viața publică românească după apariția pe Facebook este cea realizată pe terasa Hotelului Loib din Karlsbad în care, în jurul unei mese mai degrabă goale, sunt așezați, de la stânga spre dreapta, George Coșbuc, Elena (Lencica) Vaida-Voevod, avocatul Dumitru Ciuta, Alexandru Vaida-Voevod și I.L. Caragiale. Fotografia, intens … Continuă să citești DRUMURI ȘI DESTINE TRANSILVANE

În interpretarea lui Grigore Chiper, elegiile – textele lirice cu substanța cea mai densă – sunt de o acalmie uimitoare, fie și cu o enormă tensiune emotivă în interior. Un model minimalist absolut (cel de până la minimalism, amintind de maniera confesionalismului lui Lowel sau de poemele meditativ-confesive ale lui Abăluță). O poezie catifelată, urmând … Continuă să citești EFECTUL HALUCINANT AL SEMINȚELOR DE BETEL

În atractivele d-sale amintiri oferite în secvențe publicistice, Alex. Ștefănescu ni se înfățișează ca un insubordonat încă din anii tinereții. Un neadaptat prin fibră intimă la regimul totalitar, nu o dată cu năstrușnice manifestări. La un moment dat comite un poem licențios, Țăran și secretar, după schema eminesciană, pe care-l citește colegilor de cămin studențesc. … Continuă să citești O addenda memorialistică