Literatura (dar mai ales poezia) este, la urma urmelor, o formă de confesiune semnificativă, marcată prin stil. Autorii (chiar când, în proză, narează despre alte persoane/ personaje) scriu, de fapt, despre ei. Omul, în general, greu se poate desprinde de sine, raza sa de înțelegere fiind condiționată de eu, nu în sens antropocentric, ci într-unul … Continuă să citești ȘTIINȚA DE A TRĂI
Categorie: cronica literară
TESTAMENTUL LITERAR AL LUI ION DRUȚĂ
Există un testament oficial, din 30 august 2023, cu doar o lună înainte ca scriitorul să închidă ochii pentru totdeauna. Reținem din el că scriitorul, deși creștin ortodox activ, manifestă un soi de erezie canonică, rugând să fie înmormântat în mijlocul naturii, lângă „Lumânarea Recunoștinței”, bizarul monument păgân construit de el, la umbra copacilor și … Continuă să citești TESTAMENTUL LITERAR AL LUI ION DRUȚĂ
DESCHIDE OCHII!
Motto: „Eșecul poate fi o asemenea unealtă…” „Eșecul este o experiență care ne deschide ochii precum puține alte lucruri o fac”. De la această premisă pleacă eseul lui Costică Brădățan, provocator, în măsura în care sfidează o întreagă mitologie modernă și postmodernă a succesului ca valoare supremă, mitologie care vede viața ca o … Continuă să citești DESCHIDE OCHII!
UN DEBUT NEOBIȘNUIT
În versurile sale Dumitru Augustin Doman efectuează plimbări degajate de la tematica vieții la cea a morții și viceversa. Fără anxietăți ori angoase, mai curând cu o bonomie nelipsită de tentații ludice, cu secvențele unui umor crispat, reflectând o certitudine de sine cu posibilă sorginte rurală. Cu toate că Bacovia e menționat în câteva rânduri, … Continuă să citești UN DEBUT NEOBIȘNUIT
NICULAE GHERAN ÎN OGLINDA CORESPONDENŢEI
La un an de la moartea lui Niculae Gheran (1929-2023), reputatul editor al celor douăzeci şi trei de volume de Opere ale lui Liviu Rebreanu, al corespondenţei şi însemnărilor sale diaristice, autor şi al unor studii de referinţă despre viaţa şi creaţia scriitorului, dar nu în ultimul rând al excelentei tetralogii memorialistice Arta de a … Continuă să citești NICULAE GHERAN ÎN OGLINDA CORESPONDENŢEI
VINDECAREA NE-VINDECATĂ
Iată o carte despre care nu se poate scrie. Cel puțin eu nu pot. Scurt și alb spus este un fel de jurnal al unei mame care-și povestește tragedia pierderii într-un accident la mare a fiului de 18 ani. Lili Crăciun este o scriitoare profesionistă, autoare a patru romane: debut în 2015 cu un docu-roman, … Continuă să citești VINDECAREA NE-VINDECATĂ
OVIDIU NIMIGEAN, INCLASABILUL
Poet antisistem (cuprinzând și anti-neo-comunismul postdecembrist) și avangardist perpetuu, O. Nimigean își anunța de la bun început disidența nu doar față de regim, ci și față de cititorul mainstream. Bogdan Crețu scria că poetul „respinge, dintotdeauna, orice formă de lingușire a cititorului”. Or ce face un poet, în mod normal dornic de afirmare? Se publică … Continuă să citești OVIDIU NIMIGEAN, INCLASABILUL
„CA ÎNTR-O PICTURĂ”
Întâlnim în versurile Soniei Elvireanu ceea ce am putea numi o senzorialitate lirică. Simțurile prezintă o textură de date fantasmatice care se raportează la real cu alura unei subordonări, în fapt transfigurându-l extatic. Vitalitatea ființei se răsfrânge asupra ambianței cu o cutezătoare similitudine solară ștergând umbra, suprimând durerea, aidoma unui triumf al materiei copioase puse … Continuă să citești „CA ÎNTR-O PICTURĂ”
UN ALT SECOL DE CEAȚĂ
Roman conceput în pandemie, ce preia pagini de jurnal, cu notații despre străbaterea Parisului pustiu à la Chirico, fără siluete umane, despre moartea din cauza virusului a unor scriitori precum Luis Sépulveda, Paul Goma („singurul veritabil dizident român din anii ’80”, după cum notau agențiile de știri transliterate în roman), cu protestele vestelor galbene pe … Continuă să citești UN ALT SECOL DE CEAȚĂ
RAPOARTE CĂTRE WALT WHITMAN
Mărturisesc că am oarecari emoții înainte de a scrie despre cele două volume de versuri ale qauadragenarului Răzvan Andrei, Jazz pentru iguane (două ediții, în 2018-2019) și Raport către Walt Whitman (2023), – una tipărită la Editura Brumar, cealaltă la OMG. Ambele anunță (avertizează) încă de pe coperte, nu fără intenții publicitare, că este vorba … Continuă să citești RAPOARTE CĂTRE WALT WHITMAN
CARTOGRAFIA UNOR ȚINUTURI ARTISTICE
Numele „patriarhului” criticii literare timișorene, Cornel Ungureanu, este atașat de câtva timp unui domeniu încă ignorat de cei mai mulți dintre practicanții comentariilor despre literatură. Ideea pare să îi fi venit simultan (dacă nu îi va fi fost inspirată de ea) cu cea a proiectului „A treia Europă”, care a relevat existența unor spații literare, … Continuă să citești CARTOGRAFIA UNOR ȚINUTURI ARTISTICE
ORELE FRANCOFONE ALE PROFESORULUI ION POP
Memoriile unui intelectual român în Occident și dialogurile cu personalitățile importante din viața spirituală a Europei francofone sunt prilejuri de revizitare virtuală a spațiului intelectual și estetic care a marcat gândirea filologică și artistică a Europei. În primul său sejur la Paris (1973 – 1977), Ion Pop se afla în mediul universitar (asistent asociat la … Continuă să citești ORELE FRANCOFONE ALE PROFESORULUI ION POP
MELANCOLIA CONTRASTELOR
Poezia lui Ioan Moldovan: un spectacol de contraste în surdină. Niciun factor nu prevalează deși ar putea fi oricare dintre cei intrați în joc, nici unul nu dispare deși s-ar dori o soluție, totul rămânând într-o tensiune difuză, comunicată de-a lungul întregului discurs. Se află aici un dramatism formal stăpânit, o crispare stilizată spre a … Continuă să citești MELANCOLIA CONTRASTELOR
MARIANA MARIN: PERSPECTIVE DE LECTURĂ
Mariana Marin este poeta pură, poeta fără rest, structural poate cea mai apropiată de Ion Mureșan (dar și, paradoxal, de Matei Vișniec), artista care nu urmează atât rigorile unei estetici, cât impune arabescurile și nuanțele sale în simetriile poetice ale lumii; altfel spus, impune lumii poeticile sale. Fac această afirmație personală, urmare a impresiilor mele … Continuă să citești MARIANA MARIN: PERSPECTIVE DE LECTURĂ
ÎNTRE EROTISM AUTENTIC ȘI AGENDĂ IDEOLOGICĂ
În Basarabia, sub sovietici, găseai în numeroase case cópii ale unor tablouri de pictori ruși din secolul XIX. Făceau parte din ceea ce numim azi soft power-ul regimului. Erau peisaje rustice, cu mesteceni, toamne aurii și drumuri de iarnă troienite. Dar și portrete. Bunăoară „Necunoscuta” de Ivan Kramskoi (1883), reprezentând o doamnă din lumea aristocratică, … Continuă să citești ÎNTRE EROTISM AUTENTIC ȘI AGENDĂ IDEOLOGICĂ
UN OPTIMISM EMOȚIONAL
Întâlnim în versurile Florinei Carvaci o perspectivă pacifică, rezultat al absorbției clipelor curente într-o dispoziție luminoasă, în egală măsură pliată pe ființă și pe lume. O melopee a bucuriei cu disciplina propriei sale expresii, care evită nu doar secvențele analitice, ci și patetismul, cu un soi de sfială a firescului. Nu contrastul, ci naturalețea devine … Continuă să citești UN OPTIMISM EMOȚIONAL
FANTEZISM ELEGIAC
S-a observat devreme că, printre poeţii debutanţi în anii ’80, Viorel Mureşan, nume astăzi de referinţă al grupării „Echinox”, făcea o figură cu totul aparte. Când alţi congeneri propuneau în cor coborârea poeziei în stradă, democratizarea limbajului, îmbrăţişări plurale ale „realului” cu miză programatică pe autenticitatea expresiei de sine etc., autorul versurilor de sub titlul … Continuă să citești FANTEZISM ELEGIAC
STRĂJERII LUI IULIU MANIU
În anul 2017 am vizitat, în sfârșit, Memorialul Sighet, la invitația distinsei doamne Ana Blandiana. M-au marcat pentru toată viața oamenii pe care i-am cunoscut atunci (Stéphane Courtois, Dennis Deletant, Anneli Ute Gabanyi, Armand Goșu, Liviu și Virgiliu Țârău etc.) dar, mai ales, șocul vederii acelui monument al neuitării. O închisoare amplasată, cumva cinic, în … Continuă să citești STRĂJERII LUI IULIU MANIU
NOSTALGIA CA GRIMASĂ A MEMORIEI
Zoia, personajul narator din noua carte a Liliei Calancea, Alionușka, atinge vârsta pubertății înainte de a se muta în școală nouă. Micile traume ale adolescentei se suprapun pe marile drame ale societății: lupta pentru identitatea națională, prăbușirea imperiului, împrăștierea în lume a resturilor acestuia. Moldovenii și rușii se dușmănesc. Protagonista, președintă a detașamentului de pionieri, … Continuă să citești NOSTALGIA CA GRIMASĂ A MEMORIEI
O INTELIGENȚĂ INSPIRATĂ
Abstracțiuni încălzite temperamental, ondulații care se străduiesc a contura lumea exprimând însă în aceeași măsură o asumare proprie, deschideri spre un orizont intemporal prin care trece suflul clipelor. O perspectivă îngăduind începutului și sfârșitului aspirația spre o coincidență în care materia și palpitul moral se intersectează prea adesea imprevizibil, în care identitatea eului auctorial pare … Continuă să citești O INTELIGENȚĂ INSPIRATĂ
MIHAI ZAMFIR, LECTURI SUB UNGHIUL „STILISTICII DIACRONICE”
Într-un moment de firesc bilanț al scrisului său, „șaizecistul” Mihai Zamfir, de data asta în calitate de critic literar și stilistician, își adună sub titlul Studii literare. Literatură română (2023) un prim volum dintr-o serie care va continua sub egida elegantă a Editurii Spandugino din București. A mai publicat aici câteva cărți, iar acum își … Continuă să citești MIHAI ZAMFIR, LECTURI SUB UNGHIUL „STILISTICII DIACRONICE”
CAP LIMPEDE ÎNTRE „OILE GÂNDIRII”
Dacă aș deveni un om liber, mi-ar plăcea să duc o viață ca a lui Alexandru Călinescu. Să citesc doar cărțile care îmi fac cu ochiul, să reacționez la ideile care mă încântă sau mă scandalizează, să mă plimb cu mintea plină de nostalgii pe străzile unor orașe care au contat în viața mea (Timișoara, … Continuă să citești CAP LIMPEDE ÎNTRE „OILE GÂNDIRII”
LUCIAN VASILIU ȘI GRĂDINA LITERATURII ROMÂNE
Ar fi un subiect interesant să studiezi metodic ascensiunea fiecărui scriitor din generația optzecistă. Mai întâi, poate ca niciodată (deși au existat excepții), un grup întreg de literați contemporani au pornit la drum din același loc: biblioteca. În cazul unora (precum Lucian Vasiliu, d.e.) se mai adaugă muzeul, iar în cazul altora (având în vedere … Continuă să citești LUCIAN VASILIU ȘI GRĂDINA LITERATURII ROMÂNE
DORIN TUDORAN, DREPT ÎN PUTEREA FURTUNILOR
Cândva, cu mai mulți ani în urmă, într-o cronică la volumul Kakistocrația (Editura ARC, 1998), făceam o mărturisire: observasem că mai toți cei care scriu despre Dorin Tudoran simt nevoia să își declare propriile raporturi cu acest scriitor, de cele mai dese ori pozitive. Cumva aflarea în preajma lui Dorin Tudoran, șansa de a-i fi … Continuă să citești DORIN TUDORAN, DREPT ÎN PUTEREA FURTUNILOR