Categorie: cronica literară

Poeții din promoția șaptezecistă sunt caligrafii poeziei. Ei își cântă poemele, mai ales în primul deceniu de la debut, cu penița muiată în tușul caligrafilor japonezi, într-o scriitură cursivă, grațioasă, calofilă. Un fel de Babel fericit, într-o beatitudine/ incertitudine (babelică, da) fericită: „Ca și cum ai deschide geamul cu respirarea./ Ca și cum rugul ar … Continuă să citești CALIGRAFII POEZIEI ROMÂNE DIN BASARABIA

Din Basarabia până la Budapesta, identitatea românească este supusă istoriei, fatalitatea și determinările ei fiind o moștenire care grevează destinele oamenilor în diferite feluri; pentru basarabeanca Mihaela Perciun (n. 1957), romanul Cenușă rece este o imagine despre lumea contemporană a Basarabiei, prinsă, pe de o parte, între tradiții și nevoia comunităților de a respecta sau … Continuă să citești Istorii românești

Există în familia a cărei descendentă e scriitoarea Monica Pillat un legământ sufletesc aparte: acela de a face să dureze valorile în spiritul cărora s-a construit pe sine, de la o generație la alta, de a păstra nealterată memoria celor care le-au așezat mai presus de viața lor. Este un angajament moral mai vechi de … Continuă să citești „IAR PAȘII LOR […] SĂ CALCE FĂRĂ TEAMĂ PE PĂMÂNT”

Cu Theodoros (Editura Humanitas, 2022), Mircea Cărtărescu reintră în scenă cu încă o carte insolită. Un roman de mari dimensiuni, dar și de o amploare și o diversitate ieșită din comun a desfășurărilor imaginației. Și una de impresionantă varietate a registrelor stilistice. Trilogia Orbitor și, în parte Solenoid, impuneau deja prin neobișnuita capacitate de fabulație, … Continuă să citești O NOUĂ EPOPEE POSTMODERNĂ

În primele pagini ale Metamorfozelor poeziei, Nicolae Manolescu face o observație demnă de reținut, idee reluată și în Istoria sa: „Într-un anume sens, istoria poeziei românești începe cu simbolismul. Înainte de 1900, istoria poeziei se confundă cu istoria literaturii, tot așa cum istoria literaturii se confundă cu istoria culturii”. O istorie și mai tumultuoasă a … Continuă să citești Schimbarea la față a poeziei române contemporane

Oferindu-ne o temeinică cercetare consacrată presei noastre culturale din anii exilului, Mihaela Albu ne reamintește implicit un fenomen decepționant și anume lipsa de suficientă atenție de care a avut și are încă parte creația literară a exilului românesc. Cred că trei ar fi cauzele acesteia. Mai întâi prezentul tensionat, acaparat de problematica proprie, care lasă … Continuă să citești Două lumi paralele

În iureșul de romane actual, care dezvelește forța creatoare a unei generații eliberate de mai multe decenii atât de cenzuri ideologice, cât și de altele, economice, romanul și-a diversificat formele și mizele, recuperând ce era de recuperat, compensând ce socotea că trebuie compensat și avansând pe propriile căi după cum îi vine mai bine. Noul … Continuă să citești RĂZBOI CONTRA UITĂRII

Ioana Bentoiu a fost de două ori foarte inspirată. Prima oară când l-a convins pe ilustrul său tată, compozitorul și muzicologul Pascal Bentoiu, să-și pună pe hârtie gândurile și amintirile despre destinul României și al familiei sale, pe care i le povestise în viu grai. Apoi, când, la șase ani de la dispariția părintelui său, … Continuă să citești Spovedania unui intelectual

Dacă Ambasada Ucrainei la Chișinău ar vrea să acorde premii pentru susținerea Ucrainei, Dumitru Crudu ar trebui să fie primul laureat. A pichetat Ambasada Rusiei în repetate rânduri, singur, cu colegii scriitori, cu prietenii. A scris scenariul unui spectacol poetic, Recviem pentru Bucea, montat pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău. A tradus versuri … Continuă să citești Literatura angajată

Eugen Bunaru, poet al subtilităților percepționale care le preced pe cele lirice parcă spre a le favoriza anticipativ. Punctul de pornire al textului se află nu o dată la acest nivel elementar, senzațiile se atrag, se opun, se grupează în ciorchini ai sensibilității, în măsură a priza viața lăuntrică. Mișcarea în cauză dobândește un caracter … Continuă să citești Un ermetism al firescului