cronica literară
DANIEL CRISTEA-ENACHE

În stațiune

Articol publicat în ediția 9 / 2017

S-a spus, cu dreptate, că în literatura română contemporană, la pragul anului 1989, au existat puține romane „de sertar”. Editurile, după Revoluție, nu au avut la dispoziție multe asemenea manuscrise, din motivul că autorii noștri nu prea le scriseseră. Soluția de rezistență literară aleasă de majoritatea romancierilor autohtoni, în condițiile unui regim totalitar nereformabil, fusese … Continuă să citești În stațiune

cronica literară
GHEORGHE GRIGURCU

Ultimul mohican

Articol publicat în ediția 9 / 2017

Credem a nu greși socotindu-l pe Barbu Cioculescu drept ultimul mohican al scrisului nostru interbelic. Cu atît mai mult cu cît autorul însuși, intrînd în acest moment într-un felice nonageriat, se admite astfel, nu fără nuanțări de-o gingașă autoironie, în care se pot răsfrînge umorile deopotrivă ale unei satisfacții și ale unei resignări: „A fi … Continuă să citești Ultimul mohican

cronica literară
DANIEL CRISTEA-ENACHE

Firimituri

Articol publicat în ediția 8 / 2017

O carte foarte frumoasă, ca obiect, este Amintiri din rai de Emil Brumaru, ilustrată fastuos de Răzvan Luscov și numărând, după cum se arată în subtitlu, „55 de poezii inedite”. Distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Poezie, ea promitea o lectură de zile mari; numai că așteptările criticului nu s-au văzut satisfăcute de versurile propriu-zise, … Continuă să citești Firimituri

cronica literară
GHEORGHE GRIGURCU

O „conferinţă secretă”

Articol publicat în ediția 8 / 2017

Moartea lui Stalin, survenită în 1953, a adus, explicabil, primele semne de “dezgheţ” ale vieţii culturale româneşti. Greu suportabilul blocaj dogmatic, impus de regimul aservit Kremlinului, înfăţişa primele sale fisuri. În chiar mediul unor oameni de litere acceptaţi de autorităţi care cereau, în primă instanţă, reorganizarea conducerii Uniunii Scriitorilor, începînd cu excluderea din acest for … Continuă să citești O „conferinţă secretă”

cronica literară
Irina Petraş

Reîntoarcerea la text

Articol publicat în ediția 8 / 2017

Mircea Zaciu remarca încă de la început în cărţile criticului literar Mircea Tomuş reîntoarcerea fermă la text, adică grija de a nu se lăsa în voia unor instrumente la modă care să descopere „intenţionalităţi imaginare”. Scrutarea din interior a marilor cărţi e în măsură să furnizeze surprize, să dezvăluie taine, să reveleze desenul ascuns în … Continuă să citești Reîntoarcerea la text

cronica literară
TUDOREL URIANTUDOREL URIAN

Parfum de secol XIX

Articol publicat în ediția 8 / 2017

Nu este deloc o treabă simplă să te înhami la scrierea unui roman de aproape 600 de pagini, a cărui acțiune se petrece în Valahia începutului de secol al XIX-lea. Mai ales dacă ești doar la a treia carte, într-o vreme în care până și unii critici literari ajung să mărturisească public că nu citesc … Continuă să citești Parfum de secol XIX

cronica literară
DANIEL CRISTEA-ENACHE

Ratatul ales

Articol publicat în ediția 7 / 2017

Cu Solenoid, Mircea Cărtărescu iese din nou „la lumina” propriei originalități și a unei creativități neobișnuite, după ce volumul doi din Orbitorcăzuse în redundanță, iar următorul, cel care încheia trilogia, opera o schimbare nefericită în stilul prozatorului. Dacă e adevărat că în fața fiecărei cărți noi scriitorul (mai ales cel consacrat) are temeri de începător … Continuă să citești Ratatul ales

cronica literară
GHEORGHE GRIGURCU

Petru Poantă față cu Clujul

Articol publicat în ediția 7 / 2017

În pofida titlului subiectiv, care ar putea trezi așteptarea unor evocări mai curînd de ordinul experienței afective, cartea regretatului Petru Poantă e în principal altceva: o pledoarie, fie și discretă, însă tenace, cu o foarte bogată ilustrare factologică, în favoarea Clujului în calitate de important centru cultural românesc. Așadar o scriere în siajul militant al … Continuă să citești Petru Poantă față cu Clujul

cronica literară
Irina Petraş

Recuperarea lui „între” sau despre interval

Articol publicat în ediția 7 / 2017

Reiau titlul cronicii mele la Dinspre Sud-Est, cartea lui Mircea Muthu apărută în 1999, căci consună monumentalei proaspete apariţii care rotunjeşte – fără a o închide, însă – cercetarea de o viaţă a profesorului clujean. Spuneam la lansarea cărţii că, în faţa unei întreprinderi atât de vast şi academic documentate, comentatorul se află oarecum în … Continuă să citești Recuperarea lui „între” sau despre interval

cronica literară
TUDOREL URIAN

Weekend la Luna de Jos

Articol publicat în ediția 7 / 2017

Puțini prozatori români de azi se pot măsura cu Radu Țuculescu la capitolul har de a spune povesti. Departe de tumultul vieții publice și, de aceea, de (prea) multe ori uitat atunci când vine vorba de bilanțuri literare anuale sau de sinteze generaționiste, prozatorul apare de nicăieri la intervale de timp mai mici sau mai … Continuă să citești Weekend la Luna de Jos

cronica literară
Valentin Chifor

Perpessicius în monografie

Articol publicat în ediția 6 / 2017

T. Tihan ne-a dăruit recent prima biografie dedicată lui Perpessicius, prinţ al criticii, cronicar generos şi longeviv, cărturar, editor, personalitate excepţională a interbelicului (Viaţa lui Perpessicius, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2016). În conştiinţa selectivă a posterităţii, Perpessicius (1891-1971) nu rămâne atât prin poezie, prin proiectele lui epice, nici prin bogata sa foiletonistică critică, ci prin osârdia … Continuă să citești Perpessicius în monografie

cronica literară
Irina Petraş

Poemele singurătăţii

Articol publicat în ediția 6 / 2017

Poezia lui Ion Cocora mi-a atras atenţia o dată cu cele două volume de versuri apărute după o lungă absenţă/aţipire a poetului (căci primplanul îl ocupa cronicarul dramatic, Privitor ca la teatru): Ar mai fi de trăit, 2003, şi Oda Caligrafului sau Ficţiunile artistului la maturitate, 2004 (acesta din urmă, reluare, cu modificări ample, a … Continuă să citești Poemele singurătăţii

cronica literară
KOCSIS FRANCISKO

Poezia eseului

Articol publicat în ediția 6 / 2017

Micelii solare reprezintă o călătorie în douăzeci de etape iniţiatice având ca ţintă revelarea consistenţei de altă natură a fiinţei umane, care-i permite autoarei, după un periplu cultural răvăşitor, să postuleze că existenţa nu-i numai chimie şi, chiar mai mult, cu o disimulare admirabilă, să ne conducă încet spre convingerea copleşitor răsturnată că ea reprezintă … Continuă să citești Poezia eseului

cronica literară
Christian Crăciun

SFUMATO

Articol publicat în ediția 5 / 2017

De la romantici, și mai abitir de la moderniști încoace, știm că „în orice lucru doarme visând neîntrerupt un cântec”, și este dat poetului să-l descopere. Iar „lucrul” devine din ce în ce mai mult, pe măsură ce ne apropiem și apoi depășim modernismul, o prezență în sine, pe măsură ce „cântecul” se estompează. După … Continuă să citești SFUMATO

cronica literară
Daniel Cristea-Enache

POEȚI DE AZI

Articol publicat în ediția 5 / 2017

Se scrie multă poezie autohtonă (nu neapărat și autohtonistă) în prezentul nostru literar, iar receptarea critică se dovedește prea adesea fragmentară, dacă nu chiar lacunară. Săptămânalele culturale, câte au mai rămas, rulează un număr relativ mic de autori (o excepție fericită: România literară, unde este o echipă întreagă de critici); și chiar în cazul norocoșilor … Continuă să citești POEȚI DE AZI

cronica literară
IOAN HOLBAN

Mielul pus în cuptorul fricii

Articol publicat în ediția 5 / 2017

Despre arta fricii şi bijuteria auto­distrugerii scrie Ioan Es. Pop într-o admirabilă şi neliniştitoare car­te intitulată chiar Arta fricii (Editura Charmides, 2016), programati­că într-un anume fel pentru că, iată, alături de alte cîteva volume ale unor poeți de diverse vîrste (iar Șerban Foarţă nu e deloc întîmplător evocat într-un poem precum ficatul e o carte … Continuă să citești Mielul pus în cuptorul fricii

cronica literară
Irina Petraş

Corporalizând idei

Articol publicat în ediția 5 / 2017

Deşi a trecut mai mult de o jumătate de veac de când îi ascultam cursurile-spectacol de teorie literară, tot nu pot citi impersonalizat cărţile Profesorului Ion Vlad, adică amuţind vocea inconfundabilă, răsunător-modulată, pictural-sculpturală, în stare să corporalizeze idei şi să ţină ca sub hipnoză o sală cu două sute de balici (studenţi în anul întâi), … Continuă să citești Corporalizând idei

cronica literară
TUDOREL URIAN

Viață de cenzor în comunism

Articol publicat în ediția 5 / 2017

În anul 2003, un cercetător, Dumitru Radu Mocanu, a publicat, la editura Albatros, o interesantă selecție a notelor și rapoartelor întocmite între anii 1960 și 1971 de funcționarii Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor, care funcționa pe lângă Consiliul de Miniștri. Într-o cronică publicată în România literară la vremea respectivă îi numeam pe acești cenzori … Continuă să citești Viață de cenzor în comunism

cronica literară
DANIEL CRISTEA-ENACHE

ÎN CARAMIA

Articol publicat în ediția 4 / 2017

Un roman deopotrivă realist și parabolic este Ploaia de trei sute de zile al lui Gabriel Chifu, scris pe parcursul a doi ani (27 decembrie 2014 – 2 ianuarie 2017) și compus cu o remarcabilă inteligență compozițională, ca și alte proze ale autorului. Începutul primului capitol introduce deja cadrul simbolic în care va avansa acțiunea, … Continuă să citești ÎN CARAMIA

cronica literară
GHEORGHE GRIGURCU

Politică versus cultură

Articol publicat în ediția 4 / 2017

Voluminoasa culegere de texte consacrată relației dintre politică și cultură realizată de Aurel Sasu și de colaboratorii d-sale, Liliana Burlacu și Doru George Burlacu, pare a se focaliza pe un sens pesimist. Să fie imposibilă o conviețuire în termenii bunului simț a celor două domenii de larg impact social, de-atîtea ori surprinse în raporturi de … Continuă să citești Politică versus cultură

cronica literară
VIORICA NIȘCOV

Petru Caraman: „Nu mă tem de nimic Și de nimeni, căci adevărul e cu mine“

Articol publicat în ediția 4 / 2017

Rareori se întâmplă ca o carte tratând evenimente desfășurate într-un trecut mai îndepărtat sau mai apropiat să fie în deplină consonanță cu contextul social al momentului apariției ei; o carte al cărei „protagonist“ să poată fi considerat emblematic pentru aspirațiile celei mai bune părți a societății contemporane, reductibile la comandamentele unei etici angajate: reacție promptă … Continuă să citești Petru Caraman: „Nu mă tem de nimic Și de nimeni, căci adevărul e cu mine“

cronica literară
Irina Petraş

Efectele zo-grafice ale romanului

Articol publicat în ediția 4 / 2017

Voi recunoaşte de la început că amănuntul că Vlad Zografi e fizician (doctor în fizică atomică!), ba a traversat şi ograda matematicii ori a filosofiei, a contat pentru cititoarea care sunt. Îmi place proza contaminată de genul eseistic liber, o proză dezinvoltă şi profund reflexivă, care ştie despre ce vorbeşte şi despre ce anume lansează … Continuă să citești Efectele zo-grafice ale romanului

cronica literară
TUDOREL URIAN

Iubirea maternă ca înaltă trădare

Articol publicat în ediția 4 / 2017

Colosală fotografia de pe coperta cărții Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu, Scrisori către Monica.1951-1958, volumul al II-lea, publicată anul trecut de editura Humanitas. Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu și fiica sa Monica, mergând braț la braț, mândre, dezinvolte, optimiste, prin centrul unui București însorit. Una dintre ultimele lor fotografii împreună. Mama, purtând o beretă cochetă pe cap, cu un sacou în … Continuă să citești Iubirea maternă ca înaltă trădare

cronica literară
CHRISTIAN CRĂCIUN

ÎN LABIRINTUL POVEȘTILOR

Articol publicat în ediția 3 / 2017

Motto: „hai mai bine să-ți spun o poveste!” Andrei Pleșu De fapt, orice poveste este despre timp. Mutîndu-ne într-un alt univers (acesta cu adevărat virtual, în sensul tare al cuvîntului), povestea învață că timpul nostru este numai unul dintre timpurile (mult mai numeroase) existenței noastre, că el se înscrie într-o desfășurare continuă de semne cu … Continuă să citești ÎN LABIRINTUL POVEȘTILOR