De la o vreme, cu puţin timp înainte de începerea verii, în partea de nord a satului apărea peste noapte o căsuţă. Nu aducea nicidecum a înjghebare în pripă ori a colibă mai dichisită pe care aveai timp s-o ridici privind din timp norii de pe cer. Părea o casă intrată la apă, dacă se … Continuă să citești CASA DE LA MARGINEA PĂDURII
Categorie: proză
JURNAL DE CARTIER
Duminica Clopotele albastrei biserici ucrainene de pe strada Lidia, peste drum de Profi, domină cartierul somnoros, învelit în duminica primei zăpezi. Din curtea vecinului meu sârb, cika-Radivoi, cântă cocoșul purpuriu, parcă se întrece cu clopotele. În bloc, cineva bate carnea pentru șnițele. La TVR 1 rulează Viața Satului, e unșpe fără zece. În parcare, oamenii … Continuă să citești JURNAL DE CARTIER
UN LOC LINIȘTIT ȘI ABSTRACT
În cabinetul spațios de la mezaninul instituției, oficialul sfârși introducerea, privi critic perechea ponosită așezată dincolo de biroul directorial și hotărî să încheie cu o voltă meșteșugită. – Pe cale de consecință, ridică el un deget, ca legatari universali ce sunteți, vi se încredințează copia legalizată a testamentului și urna aferentă. Semnați aici! – Cam … Continuă să citești UN LOC LINIȘTIT ȘI ABSTRACT
MITURILE ESENȚIALE
„După cum spuneau vechii greci, încă de acum două mii de ani, nu gladiatorii, histrionii şi curtezanele vor rămâne în amintirea oamenilor peste veacuri, ci poeţii, gânditorii şi filozofii. Şi totuşi, dacă privim în jurul nostru vedem că tentaţia clipei este atât de mare, încât nimeni nu pare să dorească a-i rămâne numele în amintirea … Continuă să citești MITURILE ESENȚIALE
Și la început a fost întunericul
(fragment) Se spune că atunci când mori, ți se relaxează sfincterele și ți se scoală mai tare ca niciodată în viață. Sufletul se transformă într-o ultimă expirație, ca și cum te-ai grăbi să părăsești, cu acea ultimă răsuflare zgomotoasă, lumea asta, care nu ți se mai pare în niciun fel. Asta se spunea într-un documentar … Continuă să citești Și la început a fost întunericul
Cartela
Era soare și cald, era o dimineață de iunie splendidă, însă Nona Frăteanu știa că va fi o zi proastă. Pentru că fix din ziua aceea, noul director al Institutului pentru Promovarea Operelor Literare și Artistice introdusese accesul în instituție pe bază de cartelă, iar Nona, consilier la unul dintre departamente, deja întârziase. Încercase să … Continuă să citești Cartela
HARALAMBIE LA PITER
Era încă pe la început de secol XX. Lumea, ca întotdeauna, fierbea supărată în cazanul ei uriaș, căutând un bun prilej pentru moarte. Lișca își flutura prin grădina casei din Brăila și printre copacii livezii din Viișoara, ultimele rochii de copilă. Era încă un mic trandafir roșu, sălbatic, înveselind verdele frunzelor ce se întindeau spre … Continuă să citești HARALAMBIE LA PITER
Kabbalistul
(fragment) 64 Azi împlinesc 64 de ani! Aproape de două ori vârsta la care HaAri călătorea în Pardes Rimonim fără aeroplan, fără alte invenții, doar cu aripile de hârtie dăruite lui de Zohar. Eu nu am fost demn să zbor mai departe de Safedul Galileii, și acolo doar întâmplător, când excursia pentru seniori organizată de … Continuă să citești Kabbalistul
VIERMELE DIN MĂR
Doctorul Iosif Stroia se întoarce acasă pe jos, evitând, ca de obicei, aglomerația din tramvaie, troleie și metrou, la o oră de vârf. După o noapte de gardă la Spitalul Colentina, pare un efort de voință bizar să ignori mijloacele de transport în comun. N-a fost o gardă prea grea, ar fi putut chiar ațipi … Continuă să citești VIERMELE DIN MĂR
REVOLTA ÎNGERILOR
…Îngerul şi-a desfăcut aripile, iar zarea s-a cutremurat, înecată într-o lumină sângerie. Am lunecat în genunchi, printre sfărâmături, cadavre, cioburi, traverse răsucite; şi-n tăcerea apocaliptică mi-am auzit ruga, deznădejdea. − Pentru ce?! Nu toţi fuseseră vinovaţi, de ce o singură osândă? Şi cine-i judecase? Cu ce drept? Am strigat, ridicând pumnul spre cerurile din care … Continuă să citești REVOLTA ÎNGERILOR