Ileana venise o singură dată în Scăeni, dinspre Bucov. După Albeşti, şoferul de ocazie o luase peste Dealul Seciu. Vă duc pe scurtătură, a spus. Era un cer de carton. Sus, pe vârful dealului, s-au dat jos din maşină să vadă locurile. Era păcat să pierzi o privelişte cu miezul de gând în ea. Ca … Continuă să citești DE LA SECIU LA HRAMUL PLOIESCILOR. ȘI O REPUBLICĂ
Categorie: proză
HANS-SFÂNTUL. VASILE-SFÂNTUL
(…) I-a mirosit a mort. Așa c-a închis imediat ușa. Trebuia totuși să intre. Avea de vorbit neapărat cu Hans. Și știa că el era în salon. Și-a făcut curaj. A încercat să-și rețină respirația. Și a redeschis din nou panicată ușa scorojită. A intrat concentrându-și voința la maximum. În salon erau opt paturi. Bărbați. … Continuă să citești HANS-SFÂNTUL. VASILE-SFÂNTUL
12 ZILE LA COSTINEȘTI
– Cunosc mulţi oameni care au iubit o singură persoană pentru o perioadă mai lungă de timp, după care s-au îndrăgostit de o alta, dar fără a o da uitării pe cealaltă. Davvero, eu sunt omul ăsta, nu am auzit de altcineva sau poate că vreo colegă prin şcoala generală mi-a dezvăluit asta, dar la … Continuă să citești 12 ZILE LA COSTINEȘTI
Mustața vârcolacului
Iosif Vissarionovici a venit pe lume prin mila unchiului său, un vârcolac ieșit la pensie, șchiop și săritor, cu obraz gros și ofticos, care ultima dată când l-am văzut arunca cu cartofi prăjiți în surorile de caritate de pe terasa azilului de boli nervoase, surori care dansau îngăduitoare pe ritm de Can’t touch this. Mustața … Continuă să citești Mustața vârcolacului
CU AMFILOH ÎN DEȘERT
L-am cunoscut mai bine pe colegul meu Amfiloh doar când, printr-o coincidență, am plecat împreună în concediu la Sinaia, cu bilet de sindicat. Amândoi holtei, el ceva mai în vârstă, cu vreo șapte ani, contabil. Ni s-a repartizat o cameră într-o minunată vilă îmbrăcată în iederă roșie, că era toamnă. Să nu credeți că am … Continuă să citești CU AMFILOH ÎN DEȘERT
IUBIREA DOCTORULUI EMIL – fals eseu prozastic despre iubire –
Punctul neclintit al lumii în mișcare T.S. Eliot „La Jung, femininul personifică un aspect al inconștientului numit anima, afirmă profesorul Constandache. Pentru psihologul și psihiatrul elvețian, Anima este personificarea tuturor tendințelor psihologice feminine ale sufletului bărbatului, ca de pildă sentimentele și stările vagi, intuițiile pozitive, sensibilitatea la irațional, capacitatea de a iubi, sentimentul naturii și, … Continuă să citești IUBIREA DOCTORULUI EMIL – fals eseu prozastic despre iubire –
TRAVALIU
Este 5 dimineața, travaliul a început de-aseară și pare că nu se mai termină; întâi a secerat-o durerea la 20 de minute, apoi la 10, acum o încearcă la fiecare minut, nu mai are putere nici să țipe, nici să se plimbe, așa cum o sfătuiește asistenta. Măcar de-ar fi vrut să-i facă o injecție, … Continuă să citești TRAVALIU
AMINTIRI/Adolescenta de pe nisipul fierbinte
Iată-mă aici, la 17 ani, într-o fotografie din iulie 1972, pe plaja de la Eforie Nord. Venisem, ca de obicei, în vacanța de vară, cu părinții la mare. În fiecare an stăteam la aceeași gazdă din Eforie Nord. Spre deosebire de zilele de școală, când ai mei erau destul de stricți în ce mă privea, … Continuă să citești AMINTIRI/Adolescenta de pe nisipul fierbinte
Proze
DIALOG NETERMINAT –De-o vreme, nu-i casă de pe stradă să n-aibă ghinion, zise Grigore Z., după ce bău o gură de vin şi-şi supse buzele de lichidul rămas pe ele. – Furtuna de alaltăieri a smuls aproape tot acoperișul de la casa Ilincăi, spuse Veniamin D., ca o încuviințare a spuselor prietenului său. – Vaca … Continuă să citești Proze
DRUMUL ASCUNS
Casa înaltă, cu larg fronton triunghiular, sprijinit pe dalbe coloane de templu elen nu purta încă nicio inscripție comemorativă, dar mai păstra, parcă, ceva din alura statuar aristocratică a doamnei Magnolia Eudoxiu Popescu, din vremurile sale de glorie, când, în lungi rochii albe din voal dantelat și în eterice aurore bizantine înrămate-n uimirile mele, ieșea … Continuă să citești DRUMUL ASCUNS