Cum este sã împarți cu bunicul aceeași cruce
Cum este sã împarți cu bunicul aceeași cruce
sã vã atingeți din greșealã frunțile
sã vã prindeți de mâini sã vã cãlcați pe picioare
sã vã prãvãliți unul peste altul ca într-un tramvai deraiat
sã faceți duș sã vã albiți reciproc oasele
sã vã smulgeți firele de iarbã dintre coaste
sã vã dojeniți îngerii pe motiv de confuzie
cum este sã faceți schimb de monede de cuie
sã vã împrumutați pantofii ceasul verigheta bricheta
sã vã coaseți unul altuia nasturii de la veston
sã ardeți doi într-o lumânare
sã vã desfaceți brusture floare
sã împãrțiți fotografia candela felinarul
sã vã adune într-o singurã scândurã tâmplarul
cum este sã vã îmbrãțișați într-o burtã de vierme
apoi dintr-un singur cocon
sã vã deșirați subțire
pânã sub streașina cerului
este ca și cum ai pune vreascuri pe umerii unicului fiu
ai aprinde focul
și ți-ai potoli foamea cu vânat fraged
cum este să despici lemnul pe din două
să-ți iei brațul stâng sau brațul drept
și să te dai 70 centimetri într-o parte
să tragi hotarul între două lumânări aprinse
să-ți ghemuiești vertebrele sub o piatră
să împarți cu o daltă firul de iarbă
să partajezi o cochilie de melc
să secționezi cu bisturiul umbra îngerului
să citești doar versete fără soț la slujba învierii
să te desfaci sâmbure
să-ți iei jumătatea să rodești
să te scuturi păpădie sau fluturi
sâmbăta la apelul solemn se împart medalii
cum este să furi tinicheaua din pieptul bunicului
să o lustruiești și să te proclami erou într-o rană închisă
este ca și cum ți-ai ascunde timpul sub clopot
și ai miza pe inima unui ceas de unică folosință
și totuși sub streașina casei pentru cine dă ora exactă bufnița
după patruzeci de zile în icoană se poate semăna iarbă
la radio se transmit știri optimiste
pentru trei metri de funie – un săpun gratis
negustorii de licurici vând lanterne cu baterii
cumperi cherestea primești bonus o mână de cuie
tâmplarul aproximează pe unde trec umerii
grădinarul măsoară cu pasul de-a lungul de-a latul stratul
și înfige lemnul ca pe un răsad timpuriu
(umbra întinsă pe spate nu-i moarte
secundarul dă ora exactă după cum aplaudă dumnezeu
ultimul biss pe o golgotă de sare)
pământul pentru flori se vinde la asfințitul soarelui
crucile precum miresele la biserică
nu se privesc față în față
la radio o rețetă de amăgit întunericul
treci cu un pămătuf de șters praful prin inimă
scoți sufletul de la saramură
întorci pielea pe partea cealaltă
strecori sângele
iluziile trec
visele precum peștii în năvod
decupezi singurătatea din fotografii
înălbești memoria cămășilor
trimiți bocancii să tropăie la nunta nepotului
la propria-ți nuntă
până când se fac mici mici cât un deget cât o unghie
cumperi un gillette fusion 5 lame și scurtezi și tai
și scoți din rădăcini
răsadul grădinarului
cuiul tâmplarului
cremenea negustorului
apoi desenezi un soare deasupra casei
un cuib deasupra creștetului
un ceas deasupra inimii
îngerul răsucește cheița
și tic-tac și tic-tac la poarta edenului
Mă uit pe gaura cheii și mi se face frică
la marginea satului se descompun umbre
(toamna dezertările sunt la ordinea zilei)
lunetistul s-a eliberat împreună cu praful de pușcă
luna nu purta vestă antiglonț
deasupra mărilor sângera ochiul umărului
valul își ține respirația mânuiește trăgaciul și trage
în duminica înfricoșatei judecăți
gornistul a plecat să cânte la o nuntă în cer
trei zile și trei nopți îngerii au bătătorit aerul cu aripa
în ziua a patra
după asfințitul soarelui
după sărutatul picioarelor
sfinții au coborât să hodinească în icoană
o buburuză ruză destul de confuză
fără nicio scuză a dat stingerea
dumnezeu își ține respirația rupe o frunză și cântă de leagăn
la marginea satului sergentul cătană bătrână
a făcut un salt înainte de ochii lumii
pușca sergentului a făcut un salt înainte
ranița la fel ca pușca la fel ca sergentul a făcut un salt înainte
salt înainte striga cătana bătrână
numai umbra lunetistului
numai umbra gornistului
numai umbra sergentului
se temeau să iasă din tranșee
mă uitam pe gaura cheii și mi se făcea frică
cimitirul respira prin lemnul crucilor
sufletul își trage sufletul și salută solemn
Cine se pricepe la cai nu dă greș la îngeri
dacă te lovește dacă te mușcă dacă te calcă
nu înjura dobitocul
nu pune povara pe el
nu-i băga pielea la saramură
dacă te aruncă din șa
e semn că te consideră cal
poartă căpăstru
trage la căruță
strivește pietrele
fii pursânge și o să-ți crească aripi mânzule
vei zbura împreună cu lumina
vei hodini laolaltă cu stelele
pe cer o herghelie slobodă
la trăsura împăratului
serafimul cu șase aripi
dacă te atinge cu aripa
dacă ți se așează pe creștet
dacă îți cântă în ureche
e semn că te crede vecin într-o icoană
cuib pe un nor
sau tenor
repetă după înger
îngere
îmi slăvesc părintele
și mă dor cuvintele
și mă ard veșmintele
pentru fiecare tăcere o potcoavă de aur
jăratec în fiecare inimă pustie
fii binevestitorul și împăratul te va slobozi
iarbă fragedă
în livada promisiunilor
nu mai locuiesc acolo suflete
nu mai locuiesc
o umbră se crede aripă
visează cu mâna întinsă
tată am venit să-ți țin locul
mergi acasă de țesală calul
și aruncă o mână de boabe sub icoană