cronica filmului
Ioan-Pavel Azap

Încă o toamnă la Voroneț

Articol publicat în ediția 11-12/2021

Toamna la Voroneț, cel mai longeviv festival de film din România, a debutat în 1981 sub semnul diaporamei. Sintetizând, regizorul Laurențiu Damian, președintele Uniunii Cineaștilor și membru în juriul actualei ediții, a pus – cum se spune – punctul pe „i”: „Totul a pornit de la o idee! Și de la pasiunea unui om: Emil Butnaru. Adică: se începe cu o fotografie, apoi cu mai multe, ele vor fi înlănțuite, vor deveni cadre dintr-un film, un poem cinematografic, apoi un eseu, fiindcă imaginile nu vor fi doar cadre picturale ci vor avea și o semnificație și acest gest cinematografic propus de Emil a căpătat adepți. Mulți adepți. Astfel, la Gura Humorului a luat ființă un festival de diaporame. Național. Apoi internațional. Și an de an festivalul a crescut. A devenit astăzi un festival complet, unde sunt prezentate diaporame, filme documentare, filme studențești și lung metraje care omagiază mari regizori români. Mihai Mardare, directorul artistic al festivalului, adună în fiecare an lumea diaporamei internaționale și lumea filmului românesc la Gura Humorului, prilej de bucurie vizuală și de analiză cinematografică! În fiecare an festivalul propune suite de diaporame și premiază debuturile în arta filmului. Și nu pot să spun decât: viață lungă acestui festival!”.

Ediția din acest an, cea de-a 41-a, a fost una cu adevărat specială. În primul rând, în cele patru secțiuni – film documentar, film studențesc, film turistic și digiporamă – s-au înscris peste 2.500 de filme și digiporame din 107 țări, selecționate fiind câteva zeci dintre acestea. În al doilea rând, festivalul a reunit doi dintre cei mai importanți regizori români, singurii debutanți din anii ’90, alături de Bogdan Dumitrescu cu al său superb Unde la soare e frig (1991), care au trecut pragul anilor 2000 și au o carieră internațională consolidată: Radu Mihăileanu – ca președinte al juriului, din care au făcut parte: Tereza Barta, Dana Duma, Laurențiu Damian și Adrian Sitaru – și Nae Caranfil, ca invitat de onoare. În prezența celor doi cineaști au fost proiectate filmele: Trăiește!/ Va, vis et deviens (2005) și Concertul/ Le concert (2009), ale lui Radu Mihăileanu, respectiv E pericoloso sporgersi (1993) și Mai aproape de lună/ Closer to the Moon (2014) ale lui Nae Caranfil. O proiecție specială, un omagiu adus directorului de imagine Florin Mihăilescu, a fost și De ce trag clopotele, Mitică?, filmul interzis vreme de peste un deceniu, al lui Lucian Pintilie. Cu această ocazie a fost lansat și volumul Florin Mihăilescu. Imaginea imaginii de film de Titus Vîjeu și, de același autor, Andrzej Wajda – „omul de celuloid” (ediție revăzută și adăugită). „Suita” cărților de și despre cinema, dar și de proză: volumul lui Laurențiu Damian, lansate în această toamnă a Voronețului a fost întregită de următoarele volume: Istoria filmului românesc de animație (1920-2020) de Dana Duma, Studii de film românesc și balcanic de Marian Țuțui, Întrevederi de Călin Stănculescu și Mărul de sticlă de Laurențiu Damian.

Ediția Toamnei de la Voroneț a fost întregită de două expoziții care au împodobit simezele Casei de Cultură din Gura Humorului, gazda manifestărilor: „Reflexe” – expoziție de pictură a artistului plastic Liviu Suhar și „Bucovina: Arhitectura spiritualității (ctitorii sucevene)”, expoziție a artistului fotograf Alexandru Nae.

În încheiere, dar nu în cele din urmă, redăm premiile celei de-a 41-a ediții a celui mai vechi festival (și) de film din România, Toamna la Voroneț: Cel mai bun film documentar: Nuovo Cinema para-virus (Italia) de Daniele Pignatelli; Cea mai bună regie a unui film documentar: Răzvan Oprescu, pentru Tu, ăla cu mustață! (România); Cea mai bună imagine a unui film documentar: Andrzej Cichocki, pentru Un mic colț de rai (Polonia), regia Andrzej Cichocki; Mențiuni speciale: Sfârșitul a două vieți (Elveția) de Christina Ruloff și Dajla: Cinema și uitare (Spania) de Arturo Dueñas Herrero; Cel mai bun film studențesc: Echinox (Școala de Film de la Lodz, Polonia) de Daria Kasperek; Cea mai bună regie a unui film studențesc: Ioana Grigore, pentru Apropieri (UNATC București, România); Cea mai bună actriță într-un film studențesc (a înlocuit Cea mai bună imagine a unui film studențesc): Ilinca Hărnuț, pentru Prin oraș circulă scurte povești de dragoste (UNATC București, România), regia Carina-Gabriela Dașoveanu; Cel mai bun film turistic: Gavchah (Iran) de Kamran Rasoolzadeh; Mențiune specială: Bologna după 20 (SUA-Italia) de Tony Cammarata; Cea mai bună digiporamă: Viața mea cu Rose (Spania) de Rita Duque; Premiul special Cinelabs: Venim pe rând și mergem pe sărite (UNATC București, România) de Mihnea Toma.