Categorie: miscellanea

Țările europene se mai întorc încă spre lectură, măcar atunci când se simt rău. Țările europene, spun. Nu neapărat și România, deși este și ea (patria noastră unde multe silvae au fost cândva) inclusă în oferta alcătuită de fosta președinție croată a Uniunii Europene și recomandată cetățenilor UE pentru vara asta, mai neobișnuită decât altele. … Continuă să citești „Dimineața pierdută” de Gabriela Adameșteanu recomandată cititorilor europeni

Trendul e limpede. Ne ducem în jos. Societatea tinde spre orbire totală. Deja, acum, nu mai vede decât cu un singur ochi. Și, și acela, acoperit de albeață… Hopaaa! Am zis albeață? Deci, cum ar veni, albul (se) dă spre negru. De aceea, mai nou, omenirea își împarte timpul în două: before Floyd (b.F.) și … Continuă să citești Arta invizibilă

Sandale verzi (Întâmplări normale și paranormale), de Alexandra Târziu, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2020, 142 p. Candidați – de neoprit – la iubirea eternă, aceea care trece bariera timpului și a netimpului, un el și o ea se confruntă cu moartea și cel rămas, cea rămasă, experimentează ori visează, trăiește sau retrăiește o intrare … Continuă să citești breviar editorial

ROMÂNIA LITERARĂ 36 / 2020 Din 4 septembrie. Nicolae Manolescu (în dialog cu Daniel Cristea-Enache): „Există o legătură limpede între tema articolului meu din 1970 (Duplicitatea lui Gide) și «duplicitatea» presupusă de angajamentul meu politic de după 1989 și de ideea, pe care am susținut-o permanent, a gratuității actului artistic, în cazul de față, literar. … Continuă să citești revista revistelor

Fostului președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, pandemia i-a priit. A publicat la 24 iulie, cu o jumătate de an mai devreme decât își planificase, primul volum al memoriilor sale de la începutul mandatului său de președinte al Franței. Cartea a fost așteptată cu sufletul la gură de cei care îi citiseră volumele anterioare (amintirile din … Continuă să citești Traian Băsescu în memoriile lui Sarkozy

Profesorul universitar doctor Leonida Gherasim, Membru de Onoare al Academiei Române (din 2001) este – și aici, toți sunt de acord: și pacienți, și breasla medicală (în covârșitoare majoritate foști învățăcei, unii împrăștiați în lumea largă, de la Sydney la Los Angeles și de la Paris la New-York), și actualii studenți, care află totul despre … Continuă să citești Patriarhul inimii

La Bistrița apare de cinci ani o publicație de „arhivă culturală”, cu un titlu nu prea atrăgător de istorie literară, deși cuprinde texte de cel mai mare interes. Apar trei „fascicule” pe an, și de curând am primit „Fascicula”1 (15/2020). Este coordonată de directorul scriitor Mircea Gelu Buta, autorul unui remarcabil roman din viața liceenilor, … Continuă să citești Arhivele Bistriței

Vetus Dacia. Dacia veche, de Franciscus Fasching, col. Primordialia, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2020. Preocupat de izvoarele istoriei Daciei, Franciscus Fasching, cândva profesor de filozofie și teologie la Colegiul Iezuit din Cluj, publică, în limba latină, lucrarea Vetus Dacia (1725). Temele abordate sunt următoarele: „Dacia Veche, împărţirea acesteia şi primele populaţii”; „Vechea limbă a … Continuă să citești BREVIAR EDITORIAL

ROMÂNIA LITERARĂ 29-30 / 2020 Din 17 iulie. Mircea Mihăieș, „Rasismul de amfiteatru”: Dacă definițiile de dicționar mai au vreo valabilitate, ceea ce se încearcă acum în Statele Unite (și în unele țări occidentale) este impunerea unei combinații de socialism și fascism… Instrumentul imediat al acestei mișcări îl constituie corectitudinea politică (PC), iar ideologia căruia … Continuă să citești revista revistelor

Scormonind pe Amazon după ceva de citit în nesfârșita perioadă de izolare la domiciliu, cauzată de pandemie, mi-au căzut ochii pe o revistă intitulată Le Tour du Monde, fondată la Paris, în anul 1860 de către Édouard Charton. Cu mare bucurie am descoperit în numărul 32 din anul 1903 un articol intitulat simplu: En Roumanie. … Continuă să citești România la începutul secolului XX

Uneori, dai peste oameni sensibili și înzestrați, pe unde nici nu te gândești. Destinul face ce face și ți-i scoate în cale fără să te prevină sau să-ți dea măcar un semn. Atunci când întâlnești asemenea rezervoare umane pline până-n buză de o sensibilitate copleșitoare, trăiești momente realmente festive. Ca o sărbătoare. Petre Dragomir locuiește, … Continuă să citești Petrică din Atena

Marin Sorescu, în anticamera Nobel. Conversații cu și despre Sorescu, de Ion Jianu, Gracious Light, New York, 2018 Ediție bilingvă, româno-engleză. Un alt gazetar sportiv convertit la tainele jurnalismului autentic, de investigație (cu mult înainte de epoca Tolontan), Ion Jianu are ambiția de a ne oferi o sumă de unicități – fotografii, desene în ceară, … Continuă să citești Breviar editorial

ROMÂNIA LITERARĂ 27 / 2020 Din 3 iulie. Nicolae Manolescu (în dialog cu Daniel Cristea-Enache): I-am reproșat lui Iliescu în Viață și cărți că a protejat la început Securitatea. Putea proceda altfel? E o întrebare pe care generalul Atanasie Stănculescu a pus-o oarecum invers interlocutorilor săi într-un interviu televizat: „Dv. pe cine ați fi ales … Continuă să citești Revista revistelor

Miron Kiropol s-a stins la 18 iunie 2020, la Paris. Născut la 29 septembrie 1936 la Bucureşti, MIRON Kiropol a debutat cu versuri în 1963 la Contemporanul, iar editorial în 1967, cu Jocul lui Adam. Urmează alte două volume de poezii: Schimbarea la faţă (1968) şi Rosarium (1969), ultimul rămas însă nedifuzat şi ulterior dat la topit drept represalii pentru că, … Continuă să citești IN MEMORIAM MIRON KIROPOL

În colosala Bibliotecă universală, cărțile nu sunt așezate după regulile savante și eficiente ale biblioteconomiei (disciplină care te învață mai mult unde să cauți o carte!), ci după criteriul relației lor cu timpul. Pardon, cu Timpul! Altfel spus, cât rezistă ele la proba persistenței în memoria eternității. Așadar, există cărți care se „termină” foarte repede, … Continuă să citești Sentimentul Marelui Fluviu

Pentru scriitorul de profesie, verbul a scrie este deopotrivă reflexia „tinereții fără bătrânețe” și echivalentul permanenței într-o lume culturală; o lume densă, încăpătoare și mult diferită de bulversanta, îngusta și năucitoarea lume cotidiană. Debutând editorial cu volumul de povestiri Nepăsătoarele stele (1968), Constantin Cubleșan a înșirat, an după an, zeci de proze scurte, romane, volume … Continuă să citești Paravanul fericirii

La 12 mai a murit Michel Piccoli, unul dintre actorii efigie ai celei de-a șaptea arte. De numele său se leagă o bună parte (poate cea mai bună) din istoria cinematografiei. Să amintesc doar o infimă parte dintre filmele în care a jucat și care astăzi fac parte din patrimoniul culturii universale. Deși între 1950 … Continuă să citești A fost odată… Michel Piccoli

Vindecarea prin literatură. Reprezentări ale maladiei în romanul românesc, de Alina Bako, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2019, 342 p. Alina Bako sugerează și demonstrează, bifând și o consistentă bibliografie (cu unele ramificații spre filosofie, sociologie, politologie ș.a.m.d.), că romanele devin „formele cele mai potrivite pentru studiul modului de asimilare a istoriei, inclusiv a evenimentelor … Continuă să citești breviar editorial

ROMÂNIA LITERARĂ 22 / 2020 Din 29 mai. La Peștele pe uscat, întrebat de Daniel Cristea-Enache: „Cu alegerea candidatului CDR la prezidențiale cum a fost”, Nicolae Manolescu răspunde: Reuniunea cu pricina din 1992 mi-a arătat, destul de curând după intrarea PAC în CDR, ce cutră e politica. Deși e un moment timpuriu, el a reprezentat … Continuă să citești revista revistelor

Yuval Noah Harari a publicat în anul 2018 cartea 21 de lecții pentru secolul XXI (tradusă în limba română, în același an, de editura Polirom), cea mai interesantă, din punctul meu de vedere, din trilogia sa asupra istoriei și destinului umanității, pentru că se ocupă de viitorul imediat, pe care îl vedem prinzând chip sub … Continuă să citești Cum va arăta lumea în anul 2025?

De la debutul literar din 2009 cu Nevermore, până la romanele din 2019, Pedeapsa cerului şi Pedeapsa cerului. Alter ego, tânărul scriitor Răzvan Nicula păşeşte cu pas sigur pe calea consacrării literare. Între poezie şi proză, privilegiază romanul, cu reală vocaţie narativă şi rigoare în arhitectura epică. Pedeapsa cerului (Eikon, 2019), o reeditare a romanului … Continuă să citești Un roman psihologic și metafizic

Al optulea roman al lui Bogdan Teodorescu este o scriere tulburătoare despre violența fără sens a istoriei, necontenit perpetuată în lume. Bazat pe o documentare în profunzime asupra celor mai actuale realități geopolitice, el îmbină ritmic o narațiune tripartită prin care firele fatalității se întrețes pe canavaua timpului. Perfecta cunoaștere a situației geopolitice, misterul întreținut … Continuă să citești Meditații despre tristețea istoriei

Vlad Niculescu este profesor de filozofie la Universitatea Bradley din Illinois, în Statele Unite ale Americii. El a fost un membru activ al cenaclului UNIVERSITAS, condus de criticul si teoreticianul literar Mircea Martin, la sfârșitul anilor ‘80. Autor de cărți de filozofie și religie în engleză și în română, Vlad Niculescu e din ce în … Continuă să citești Poezia vieții înainte și după dezastru

Tânărul poet Marian Hotca îşi surprinde cititorii cu un nou volum de poezie, intitulat sugestiv Scara de lumină. Apărut la Editura Eurotip Baia Mare la sfârşitul anului 2019, placheta surprinde trecerea de la lumea colorată şi plină de fast a copilăriei la un univers sobru al adultului în febrila căutare a propriei identităţi. Călătoria se … Continuă să citești La pas pe „scara de lumină”