De la noua ordine nazistă, la noua ordine putinistă De fapt, titlul complet al primei părţi a acestor însemnări ar trebui să fie acesta: „Dramaticul an românesc 1940, văzut şi comentat de ziarista germano-americană R.G. Waldeck”; iar dacă ne referim la titlul cărţii sale (Athénée Palace, Editura Humanitas, 2022, traducerea de Ileana Sturdza, postfaţă de … Continuă să citești Dramaticii ani 1940 şi 2022
Poezia e uimitor de democratică, dezinvoltă, cu aceeași importanță, sau lipsă de importanță, filosofând despre gaura neagră și cursa de șoareci (e de înțeles: gaura neagră nu e una de șoareci, ci… una de… mda, nu se știe de ce…) Posibil, filosofând, sufletul se eliberează de patimi. Însă esențializează poezia din el. Într-o inevitabilă interacțiune, … Continuă să citești Democratic despre democrația poeziei
„Cine mai mult decât G. Călinescu – se întreba un neclintit emul al profesorului într-o prefață la o carte postumă de «anexe de documentație» privind Istoria literaturii române de la origini până în prezent (1941) – ar fi putut să se pronunțe în perioada 1949-1959 (cu aproximație, a deceniului dogmatic!, n.n.) asupra poeziei noi (!), … Continuă să citești Specia amintirii literare și începutul cultului lui G. Călinescu
Anul acesta se împlinesc trei decenii de când în Republica Moldova a fost votată Legea despre limbă și alfabet, altfel spus, de când limba română, numită pe atunci „moldovenească”, a fost ridicată la același nivel cu limba rusă. În pofida unei opoziții feroce din partea populației rusofone, a rezistenței regimului comunist de atunci, s-a reușit … Continuă să citești O dezbatere lingvistică pe Internet
Deunăzi, am primit pe mess de la cineva (persoană protejată de legea datelor cu caracter personal) un mesaj ciudat: „ia feta de la hyp nou”. Cu Critica rațiunii pure în brațe, am început să decriptez mesajul, dar curând mi-am dat seama că nu e vorba aici nici de noumen, nici de Nebularhypothese, ca la Kant, … Continuă să citești Romgleza și bastonul Academiei