Fluturi de sticlă între bine și rău locul meu aici casele nu au ferestre nici uși nici pereți și unde îmi voi chema curând prietenii cei mai buni ne vom vopsi sufletele cu urme de ruj și vom bea tot soarele și vinul promis omul singuratic și orbecăiala lui din oglindă o moarte înceată un … Continuă să citești poeme
Cu tata în jurul lumii Cu tata în jurul lumii tata ţinea cuvintele în lăzi de campanie în care mama aşeza cu migala gestului repetat gândurile stivuia lăzile lângă soarele său palid pe care părea că-l vopseşte cu inima lăzile pline purtau replici din şantierele aglomerate cu rime pentru munca obsedantă a deceniilor aurite subjugat … Continuă să citești poeme
se anunță din senin temperaturi negative în emisfera sufletului îngerii coboară pe ascuns din icoană sădind dumnezeiasca împietrire în vreme sunt clipe care ar trebui să fie eternitatea când aș vrea să-mi pun cuvintele nespuse în leagăn să le vântur în vis ca pe niște aripi oarbe ce adună-n sudoarea lor întreaga rugăciune acest gri … Continuă să citești poeme
Lasă-mi partea de cer Lasă-mi partea de cer ce se naște și crește în mine ca un alt corp dăruit odată cu apa ce m-a acoperit cu zgomotul acelui de trei ori cântat al cocoșului. Lasă-mi partea de cer ce nu se va mai multiplica, este una, întreagă, având chipul meu de rezervă când va … Continuă să citești poeme
miroase a pâine coaptă vârsta mea lacrima are circumferințele albe un cireș înflorit nesfârșite mulțimi de mâini în pânza de păianjen descălecăm în umbrele prietenilor le zgâriem umezeala cu unghiile simțim mirosul sângelui moale ca un răsărit de soare vocea ta o sală de spectacol adună iertările din lacrimile prietenilor la capătul vocii un strigăt … Continuă să citești Poemul iertărilor
Carnaval de pandemie în alb și negru Statistica vorbește: este penurie de fețe negre pentru măști albe și stocuri nevândute de măști negre pe de altă parte foarte rar se pot observa măști negre pe fețe negre în timp ce fețele albe își împart cu de la sine putere măștile albe și negre în general … Continuă să citești poeme
* * * încet încet cineva te șterge din lume. azi în timp ce traversai strada urma pașilor trecerea de pietoni trotuarul de vizavi ceasul din turla primăriei s-au șters. ajuns acasă cineva ți-a șters ușa de la intrare ferestrele peretele dinspre nord lumina zilei. e noapte. îți e frică să adormi. cineva ar putea … Continuă să citești FORME DE RELIEF
1. întunericul a dat în clocot e deasupra minţii tale pe braţul unui scaun de fier în care şi-a turnat tristeţea statuie s-a aşezat frântă o pasăre – poate a nefericirii poate pasărea rok a destinului – deasupra ei nu era nicio rază nicio mână nu era pregătită să-i prindă sufletul în implozie – doar … Continuă să citești poeme
Dependență Te visezi prins pentru totdeauna-n potirul unei flori, cu totul dependent de suflet. Cum o faci să rodească, ai și ofilit-o, cu biciul amintirii – valuri izbesc țărmul petalelor sau seacă de tot. Rege tiranic, uns în somn, iradiezi cu-atâta forță visul (fără miresme, dar magnetic), încât se schimbă ca topită până și casa … Continuă să citești poeme
Prezența Mai vino o dată, atinge clapele pianului, retrezește-mi tristețea. Adu-mi-i pe Schubert și pe Mozart, cu toate gândurile lor. Vezi, nu uita fotografiile de pe vremea când încă mai eram tineri. Sau uită de toate acestea. În prezența ta, n-am mai fost trist de o mie de ani. Oare Cu brațul pe frunte… Căldura … Continuă să citești poeme
Meteorologie Începe ploaia măruntă măruntă să roadă peisajul cum dinții de șoarece vremea bună păstrîndu-se-n congelatorul recent cumpărat și alături cumuluși mișcîndu-se prin trupuri greoi cum sîngele crainicul citește liturgic cotele apelor Dunării scheletul de fulger al tăriei și viața de Apoi în cea de-aici și viața de aici în cea de-Apoi cu ceai și … Continuă să citești poeme
AFARĂ Încercarea moarte n-are așa că am luat-o încetinel pe trepte în jos. Mi-am zis gata destul cu izolarea asta între patru pereți. Mi-am băgat preventiv într-unul din buzunare declarația pe propria răspundere și-am țâșnit pe trotuar afară. Nici țipenie în stânga în dreapta. Târziu pe partea cealaltă un tip mascat pedalând pe bicicletă m-a … Continuă să citești poeme
UNDE A AJUNS LENIN În 1929 Walter Benjamin a văzut la Moscova o hartă înrămată a Europei cu becuri aprinse pe unde trecuse Lenin: Kazan, Petersburg, Geneva, Paris, Cracovia, Zürich, Moscova, și unde a murit, în Gorki. La mormântul lui în fața Kremlinului Lenin zace împăiat cu ziare. Ca să fie la curent i s-a adăugat … Continuă să citești poeme
dimineţi dacă n-ai spus adio, tu eşti adio şi dacă n-ai spus te iubesc, tu eşti te iubesc. de aici încolo, cartea viselor e închisă. corăbiile din ochii tăi se clatină când plângi. ne-am îmbrăţişa, ne e dor să ne îmbrăţisăm, dar sunt prea mulţi copaci în calea noastră. ar fi o dimineaţă perfectă dacă … Continuă să citești poeme
Scriere pe apă Viața e o scriere pe apă, totul trece, totul dispare. Făpturi, întâmplări, locuri, bătăile inimii, durere, reverii, lupte, strălucirea lunii pe obrazul tău, toate se pierd, se șterg, ajung într-o colosală mașină de tocat abstractă care le mistuie, care le preschimbă în praf stelar, în nimic. Trebuie, trebuie să poată fi salvate … Continuă să citești poeme
DESPRE EROII DIN CÂMPURILE DE BĂTAIE Când aud claunul suflând în trompetă îmi dau lacrimile spuse domnul Ioachim amintindu-și de filmele italiene și de vremea când era un tânăr timid și copleșit de tentațiile de a se confesa de a-și împărtăși crizele sale de afecțiune mereu și mereu luând-o de la capăt aceleași obsedante întrebări … Continuă să citești poem
LAST TIME ore și zbor dezinvolt/ avionul metalizat/ îți amintești când ai lăsat aburul orașului să te îmbrățișeze și ai traversat pur și simplu prin față pe la Lido cu teancul de ziare în brațe// îți cerusem prăjituri cu cremă mascarpone aveam un regret teribil că nu pot să fiu dulce și setea aceea amară … Continuă să citești poeme
UN BUTON DE SONERIE Încă o dată zic și vorbele zboară pe ziduri cetățeni se opresc înadins și-ntr-o doară cel ce știe unde-i este haina nu-și găsește cravata și norii cu umbrele lor complică totul cei care stau la un număr impar vor amendamente speciale harta precipitațiilor le stăvilește adesea aceste pretenții ne înțelegem bine … Continuă să citești poeme
KILOMETRUL ZERO …dacă un capăt e kilometrul zero al ființei, voi flutura batista deasupra unui zid adio sau altceva depărtat de îngrămădirea fierbinte din care vrei să scapi pulbere în vânt pe copitele unui Pegas… …dacă vrei să albești cămara neagră a ființei ce te stoarce strugure cu vin târziu în căușul stelelor, și cuvintele … Continuă să citești poeme
BĂTRÂNII MEREU INVENTEAZĂ POVEȘTI A venit iarna. Măcar a venit. În martie e mai bine decât deloc. Vedem – nu ne vine a crede: ăi bătrâni își poartă cuvintele ca pe niște revere-nflorate. Când se-ntâlnesc, își scutură unul altuia haina și fiecare se miră de ce-a mai visat celălalt. Unul a zis că se făcea … Continuă să citești poeme
INIŢIAL lumea din a fi se regăsea în germenii ierbii de sub zăpezi, pe lama dulce a focului şi azima cea de toate zilele era cuvântul întruchipat în curcubeu unduit de cântul păsărilor pe limba lor. nu știa ce-i teama de ziua de mâine. grifonii turnaţi din bronzuri de prislop la intrare n-aveau nimic comun … Continuă să citești poeme
Rocada În epoca faraonului ceauses I metroul se construia imediat de la un capăt la altul al turbatului buhensis ajungea și la păcii ca un crocodil zvăpăiat și uite cum curge crăciunul pe nil între oameni care cred că isa e doar fiul lui maryam trimis cu un papirus e-vanghelie uns de soare via regele … Continuă să citești poeme
Prolog Se deschide și se închide într-un cerc totul nașterea, viața, moartea, norocul, – și această carte – încoronată cu sfinți, beduini și Golgote de piatră. Scriu și scriu… Scriu litanii pe nisip. Unde-i cerul meu din chip, unde-mi este, Doamne, gura, unde-i viața și Scriptura? Și cuvintele iar latră, o ce lume idolatră! Scriu … Continuă să citești poeme
Taxidermistul, slujitoarea, împăratul Cadavrul împăratului mi-a dat multe bătăi de cap Imaginează-ți că am lucrat la el ascuns într-un subsol nenorocit, în timp ce înmormântarea sicriului gol adunase în ținut mii de oameni Nu pot să înțeleg de ce a dat împărăteasa ordinul ăsta – de ce să chemi un taxidermist să-ți împăieze soțul și … Continuă să citești poeme