Categorie: recitiri

Născut în 1955 la Vultureni, județul Cluj, Ion Mureșan este absolvent al Facultății de Istorie și Filozofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din orașul lui Lucian Blaga. A făcut parte din gruparea revistei Echinox. Din anul 1988 a fost redactorul revistei clujene Tribuna. Din 2006 este redactor-șef al revistei Verso; poet, eseist, prozator, Ion Mureșan a … Continuă să citești ION MUREŞAN. REFLEXIVUL, SMERITUL, NEO-EXPRESIONISTUL REBEL

În iconomia cărților lui Adrian Popescu (n. 1947, Cluj-Napoca, multipremiant al Uniunii Scriitorilor, al Academiei Române, al unor saloane, reviste și festivaluri de poezie, redactor-șef al revistei „Steaua” din 1990, membru al PEN-Clubului Român) volumul Drumul strâmt (Editura Dacia, 2001, 86 p., Colecția „Poeții Clujului”) are valoarea unui glissando biografic și semnal de încetinire a … Continuă să citești ADRIAN POPESCU, „CARTEA REGINEI”

Așadar se dau: A. un curs universitar devenit ulterior carte: Aurel Codoban, Amurgul iubirii. De la iubirea-pasiune la comunicarea corporală, Ideea Design&Print, Cluj, 2004; B. Un roman al aceluiași, – Jurnalul Amurgului iubirii, ed. Școala Ardeleană, 2018 – de citit neapărat în continuarea cărții de mai sus, și compus din: B1 – un proiect de … Continuă să citești ROMANUL FENOMENOLOGIC AL IUBIRII

Volumul Théophile Gautier, Edgar Allan Poe, Nicolae Davidescu: A 1000-a noapte, editat de prestigioasa editură ateniană Agra (2006) și îngrijit de comparatista greco-franceză Evanghelia Stead-Daskalopoulou, de la Universitatea din Reims, merită cu prisosință să fie semnalat și publicului românesc, fie și la paisprezece ani de la apariție. Acest tardiv demers de întâmpinare ar putea invoca … Continuă să citești TÂRCOALE „ORIENTALISMULUI”

recitindu-l pe nichita Ca orice poet autentic (să amintim doar articolele lui Eminescu ori tabletele lui Arghezi), Nichita Stănescu a fost și el atras de mirajul publicisticii, care continua, firesc, „muncile” sale orfice. Astfel, între anii 1970-1973, autorul Necuvintelor deținea în revista Argeș rubrica Amintiri din prezent, semnând – aici – multe din re-lecturile unui … Continuă să citești PĂMÂNTUL DE LITERE

recitindu-l pe nichita Mulți dintre istoricii și criticii literari, atunci când tratează problemele creației literare în perioada dinaintea anului 1989/dintre 1948-1989, privesc regimul politic al perioadei și creația literară aferentă, drept o singularitate, o excepție, ruptă de trecut/etapa anterioară și fără legătură cu etapa următoare. Examinarea obiectivă, neinfluențată de afecte și interese personale, ori de … Continuă să citești NICHITA STĂNESCU. INDIVIDUALIZAREA

Eul oniric din textele poetice ale lui L. Dimov disimulează esenţa, egală cu aparenţa, eului baroc. Jean Rousset, în Literatura barocului în Franţa. Circe şi păunul, în româneşte de Constantin Teacă, prefaţă de Adrian Marino, Bucureşti, Univers, 1976, observă, evident, „omul multiform (proteic, n.n.) într-o lume în metamorfoză”. „Proteu este omul care nu trăieşte decât … Continuă să citești Leonid Dimov: (Prot)eul oniric

Încep prin a spune că este o mare onoare pentru mine să fiu alături de scriitori, de critici și istorici literari de un asemenea calibru, dar și împreună cu un public de elită, precum cel prezent astăzi în această sală. Rareori ai ocazia să stai alături de autori precum Dumitru Radu Popescu, Nicolae Breban, Nicolae … Continuă să citești Paradoxalul Creangă

S-a observat deja că poezia lui Eugen Dorcescu (n. 1942), care e şi critic literar, nu s-a bucurat de receptarea meritată. O anume discreţie l-a ţinut relativ departe de scena adesea agitată a vieţii literare, iar felul său de a scrie, pe un făgaş clasicizant în care s-a situat de la primele versuri publicate, n-a … Continuă să citești Poezia lui Eugen Dorcescu

Întâmpinată elogios la debutul cu versurile din Cum eu… (1974), Ştefania Plopeanu (n. 1944) a avut totuşi parte de comentarii destul de vagi şi generale: „debut neobişnuit” „decantarea expresiei”, „o mare economie în ce priveşte imaginile şi metafora”, reiterarea unor teme obsedante, reluate în dezvoltări analoge cu procedeele muzicienilor” (Al. Paleologu, e coperta IV a … Continuă să citești POEZIA ŞTEFANIEI PLOPEANU