Categorie: lecturi fidele

Îngerii de bronz închide trilogia începută cu Valentina și continuată cu Cartea lui Cezar, fără să ofere iluzia unei concluzii definitive. Angela Martin construiește un final al împăcării de sine, al conviețuirii cu propriile contradicții. Tocmai această coexistență a contrariilor dă romanului tonalitatea sa specifică. Cezar Grozescu revine în Arad împreună cu cei doi copii … Continuă să citești NOSTALGIA CA FORMĂ DE LUCIDITATE

Poezia lui Marian Drăghici din ultimii ani nu mai e una a căutării și invocării luminii, din volumele anterioare, ci mărturia celui trecut prin apele întunecate ale vieții, care supraviețuiește în proximitatea morții, prin trezire spirituală. Bătrânul ego în dimineața de după moarte (Limes, 2026) este o mărturisire de credință și o carte despre condiția … Continuă să citești MARIAN DRĂGHICI: O MĂRTURISIRE DE CREDINȚĂ

Există cărți care te apasă și cărți care te eliberează. Safari de Mihai Măniuțiu nu produce atât o stare de alertă, cât una de alunecare. Lecturând-o, nu cobori într-un infern clar conturat, ci într-un spațiu în care reperele se desfac lent, până când nu mai știi exact ce anume s-a pierdut: sensul sau capacitatea ta … Continuă să citești LUMEA CA UN SAFARI: FRAGILITATEA REALULUI

Polivalentul Savu Popa, care se mișcă lejer între genuri literare, care scrie cu o evidentă plăcere poezie, proză, eseu, critică literară, pare să fie și un observator atent al gustului public, în aceste vremuri de accentuată criză a lecturii. În consecință, provoacă pe cititor scriind niște povești care să îți taie respirația, să te surprindă, … Continuă să citești Manifest pentru literatura neagră

Odată am știut să zbor, odată,/ Dovadă n-am, dar îmi aduc aminte! Intitulat Copiii din casa de dinainte și apărut la editura bistrițeană CHARMIDES, volumul Alexandrei Mureșan, care s-ar putea numi la răsfăț carte-obiect, are privilegiul rar de a avea nu unul, ci câțiva „nași” de notorietate, care, prin intervențiile lor, îi supraînalță edificiul literar … Continuă să citești ALEXANDRA ȘI INFERNUL POSIBIL

Debutul editorial al Ruxandrei Manea, Oameni și nisipuri (Editura Tracus Arte, 2025), este unul în forță, așa cum era de așteptat, pentru că, la data apariției romanului, talentul autoarei se concretizase deja în câteva premii importante de proză. Îmbinând realismul cotidian cu elemente fantastice și construindu-și cu inteligență planurile narative, Ruxandra Manea explorează tema friabilității … Continuă să citești UN DEBUT ÎN FORȚĂ

Hanna Bota semnează cărți de poezie, de proză sau studii de antropologie culturală, destul de bine receptate atât de cititori, cât și de critica literară. Proaspăt lansat la Târgul de carte Gaudeamus, noul ei volum Mina – noi, toate ne oferă paradigma unei feminități cameleonice, atașante și neliniștite, dintr-o existență, pe cât de normală, de … Continuă să citești Feminitatea Minei, între candoare și pradă

Nu știu dacă ați aflat că personajul nelipsit de lângă mine, într-o permanentă provocare, glasul poeziei care îmi cere insistent să îi răspund și, fără de care, acest text nu ar fi văzut lumina tiparului (cât și ultimele mele cărți) este poeta Angela Baciu, care îmi ține poezia trează. Angela B. e cel mai frumos … Continuă să citești MĂRTURISIRE POETICĂ

Romanul scriitorului arădean Gheorghe Schwartz, Convoiul, este provocator. Împărțit în trei părți: Trupul șarpelui, Afară și Înăuntru, romanul este o distopie. Pornind de la unele teorii care înfierbântă azi mințile oamenilor – cum ar fi hegemonia serviciilor secrete și a băncilor în lume, precum și iminenta robotizare în toate sectoarele de activitate, inclusiv în creație … Continuă să citești IDENTITĂȚI FĂRĂ IDENTITATE

Emi– și Imi-, două prefixe răzbătătoare astăzi în lume, ce se încaibără care să se așeze prima înaintea „grației”. Adică, „să ne luăm grația de libertate!”, grația de a ne mișca, grația de a fi dinamici, mobili, firește, în conformitate cu Legea a doua a dinamicii, care afirmă că accelerația unui corp este direct proporțională … Continuă să citești STILISTICA MIGRAȚIEI

Poet, prozator, eseist, critic literar, editor, Adrian Alui Gheorghe este prezent constant în viața culturală românească, iar vocea sa literară a traversat ultimele decenii, fiind un nume de referință în literatura română contemporană. Cartea O sută și una de poezii (2023) face parte din prestigioasa colecție cu același nume a Editurii Academiei Române, coordonată inițial … Continuă să citești O POEZIE ETICĂ

Reeditarea romanului lui Gabriel Chifu, Însemnările lui Cesar Leofu, apărut pentru prima dată în 2002, readuce în atenția cititorului una dintre operele reprezentative ale prozei contemporane. Cartea se așază la confluența dintre confesiune și ficțiune, dintre arhitectura alegorică și fluxul diaristic. Cuvântul „Cesar”, odinioară un simplu cognomen al unei ramuri ilustre a ginții Iulia, a … Continuă să citești Spațiul interior al ființei

Noua carte de poeme „stoice” (cum le numeam într-o cronică precedentă) a lui Liviu Ioan Stoiciu, Mersul lucrurilor, Editura Limes (una extrem de productivă în ultimul timp), 2025, m-a orientat instant spre cunoscutul rondel al lui Macedonski, Rondelul lucrurilor, din care cităm prima strofă: „Oh! lucrurile cum vorbesc,/ Și-n pace nu vor să te lase:/ … Continuă să citești LIS ÎNTRE OBLOMOV ȘI ZACHARIAS LICHTER

Noua carte de poezii semnată de Gabriel Chifu – Despre petrecerea de sine și alte poezii (Editura Școala Ardeleană, 2024) se constituie într-un surprinzător tratat liric – fără precedență consistentă în lirica optzecistă (și nu numai în acest orizont generaționist!) – despre dramatica intersecție a două contradictorii: ființa și neființa (Vladimir Iankélévitch, Tratat despre moarte, … Continuă să citești O CARTE CU LITERE DE GHEAȚĂ

Reeditarea romanului Povestirile lui Cesar Leofu (ed. a doua, revăzută și adăugită, București, Ed. Cartea Românească, 2024, 228 p.) de Gabriel Chifu readuce în atenție un roman din prima etapă de creație a prozatorului de lung parcurs în care s-a transformat, destul de devreme, poetul de la revista Ramuri de odinioară. Chiar de nu ar … Continuă să citești IMPERIILE FICȚIUNII

  Opera lirică a lui Carmen Firan poate fi plasată în postmodernism, cu influențe din neoexpresionism. Scriitura ei este marcată de fragmentarism și colaj ‒ tipic postmodernismului, de teme ale alienării, exilului și identității, de imaginar urban și globalizat, cu intertextualitate și referințe culturale variate. Trăind între România și Statele Unite, Carmen Firan aduce o … Continuă să citești CARMEN FIRAN: „PÂNĂ CÂND”

Antibiograma: Determinarea, prin diverse procedee de laborator, a gradului de sensibilitate a unui microb la antibiotice.   Este de notorietate că numele Gabriela Gheorghișor reprezintă, de fapt, cel al unui remarcabil critic literar și, totodată, sufletul revistei Ramuri, de la Craiova. Dar e mai puțin cunoscut că, la modul când mai discret, când mai curajos, … Continuă să citești O ANTIBIOGRAMĂ A SINGURĂTĂȚII

Subintitulată „Poezie” și deschisă de motto-ul tradus chiar de autor din Coriolan, al lui William Shakespeare (percepția individuală a virtuților și raportul oricând interschimbabil între mormântul și jilțul oratorului, ca antitetice și inevitabile limite umane), ultima apariție editorială a poetului Horia Gârbea (o mașină pentru zburat, Ed. Neuma, Apahida, Cluj, 2024) adună 32 de poezii … Continuă să citești DOAR 2,60 PE 1,30 PENTRU SINE

Acesta ar fi un bun subtitlu la cea mai nouă carte a etnologului și antropologului CAMELIA BURGHELE, de la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău, specialist cu precădere pe zona Ținutului Silvaniei și una dintre cele mai strălucite personalități din această zonă spirituală a unei culturi ce trebuie să mărturisim că este rămasă … Continuă să citești LA SARMAUA REZISTENTĂ

Cercetând mai deunăzi rafturile bibliotecii mele de la țară, am descoperit printre cărțile pe care le cumpărasem în primele descinderi în România, după 1989, romanele lui Vintilă Horia. Pe unele le citisem – Dumnezeu s-a născut în exil (1960) și Un mormânt în cer (1987). Pe altele le lăsasem pe mai târziu și, după cum … Continuă să citești VINTILĂ HORIA ȘI FILOZOFIA RESEMNĂRII

Se poate spune că Horia Gârbea este un profesionist al scrisului, o prezență dinamică și egal canalizată spre mai multe domenii de interes: de la publicistică la literatură, de la teatru la activități editoriale, didactice și de cercetare. La toate acestea, se adaugă diverse funcții și atribuții deținute în cadrul unor instituții de cultură din … Continuă să citești POEZIA – O MAȘINĂ PENTRU ZBURAT

Amintind poate și de Opéra Garnier din Paris (dar, să ne înțelegem, „en gardant les proportions”!), care inițiază tururi ale faimoasei bijuterii arhitectonice, pentru a fi admirate atât fabuloasele detalii arhitectonice și decorative, cât și, într-un fel de experiment ludic, detaliile acelui mit faimos, numit Fantoma de la Operă, creat de Gaston Leroux, în romanul … Continuă să citești CASA SUȚU – PALATUL ȘI FANTOMELE SALE

Doar unele poeme din prima ediție a acestui volum (Arta războiului), cele din ciclul care îi dă titlul, au fost păstrate în această nouă ediție – pentru amatori de statistici, într-un cuvânt-înainte, poetul precizează chiar o cifră: 44% sunt poeme noi. Cu citatele în latină, mai mereu voit aproximative, care agrementează alegoria luptei pentru sens … Continuă să citești TRADIȚIA UNUI VETERAN

– studiu de empatie cerebrală – Eugenia Țarălungă este nu doar colaboratoarea noastră de multă vreme, autoare a rubricii breviar editorial, ci și, aveam să descoperim cu surprindere, dar și cu nedisimulată plăcere, o poetă cu deosebite virtuți creatoare, în ciuda faptului că se află acum doar la a patra apariție în volum. Vom trece … Continuă să citești AUTOPORTRET DIN CIOBURI DE OGLINDĂ