Doar unele poeme din prima ediție a acestui volum (Arta războiului), cele din ciclul care îi dă titlul, au fost păstrate în această nouă ediție – pentru amatori de statistici, într-un cuvânt-înainte, poetul precizează chiar o cifră: 44% sunt poeme noi. Cu citatele în latină, mai mereu voit aproximative, care agrementează alegoria luptei pentru sens … Continuă să citești TRADIȚIA UNUI VETERAN
– studiu de empatie cerebrală – Eugenia Țarălungă este nu doar colaboratoarea noastră de multă vreme, autoare a rubricii breviar editorial, ci și, aveam să descoperim cu surprindere, dar și cu nedisimulată plăcere, o poetă cu deosebite virtuți creatoare, în ciuda faptului că se află acum doar la a patra apariție în volum. Vom trece … Continuă să citești AUTOPORTRET DIN CIOBURI DE OGLINDĂ
La originea Condiției de nemuritor: cursive, publicistică, de Horia Gârbea stă chiar pasiunea autorului pentru scrierea cursivului revistei Neuma, pe parcursul câtorva ani, în tandem cu editorialele Andreei H. Hedeș. În opinia mea, cartea se aseamănă ca stil cu Pliculețul Minervei, publicată de Umberto Eco în 2004. Referindu-se la cursiv, autorul definește această specie publicistică … Continuă să citești ARTA LUĂRII ÎN RĂSPĂR
De treizeci şi cinci de ani a avut nevoie revolta din decembrie 1989 de la Bucureşti ca să atingă, să câştige dimensiune literară alcătuind întregul unei cărţi. La fel de mulţi ani a aşteptat literatura ca, asumându-şi un şir de fapte de atunci de la un capăt la altul, să aducă mărturie printr-una din vocile … Continuă să citești DE ŞAPTE ORI CÂTE CINCI ANI DE AŞTEPTARE
În urmă cu doi ani ieșea de sub tipar, la Editura Școala Ardeleană, culegerea de eseuri cu titlul Între Scila și Caribda, încotro?. În deschiderea ei ne întâmpina o aserțiune a președintelui Abraham Lincoln: „Poți să prostești unii oameni tot timpul și toți oamenii un timp, dar nu poți să prostești toți oamenii tot timpul”. … Continuă să citești DESPRE VINDECAREA DE ORBENIE
Volumul Fantome de drum al lui Nicolae Stoie – o antologie din seria O sută și una poezii de la Editura Academiei Române – este un act de dreptate pentru poetul brașovean născut la Sibiu, pe care l-a dus la îndeplinire criticul literar Mircea Moț. Nicolae Stoie începe să-și pună amprenta în literatură cu O … Continuă să citești OCNA SIBIULUI CA SUBLIMARE A NOSTALGIEI. FANTOMA CA DESUBLIMARE A SINELUI
Gabriel Chifu, unul dintre cei mai importanți scriitori contemporani, explorează teme variate, de la existențialism și introspecție, până la istorie și societate. Stilul său este caracterizat prin reflexivitate și o profundă înțelegere a condiției umane. În lirică, abordează adesea teme filosofice, meditând asupra vieții și iubirii, în timp ce, în romane, combină realismul cu elemente … Continuă să citești PALIMPSESTUL MEMORIEI
„Regele a murit! Trăiască regele!” – un paradox al eternității regelui supus și el, până la urmă, morții fizice. Dar este Regele cu adevărat Unsul lui Dumnezeu, părtaș întru eternitate cu El, dacă nu își îndeplinește misiunea politică și spirituală? Aceasta este marea întrebare adresată de Adrian Papahagi în noul volum din seria „Shakespeare interpretat … Continuă să citești SHAKESPEARE, UN ISTORIC AL PARADOXULUI
Aflat la un moment de bilanț, Nicolae Panaite ne propune o antologie extrem de selectivă a operei sale poetice care cuprinde șapte volume, începând cu Norul de marmură (1981), la care adaugă un consistent ciclu de inedite, toate adunate sub titlul de Mîna scriitoare (Editura Junimea, 2024, 378 p.). În prefața pe care o semnează … Continuă să citești BILANȚ POETIC
A trecut mai bine de un an de la apariția romanului Trei femei, cu mine, patru (Editura Cartea Românească, 2023) de Hanna Bota și, în intervalul scurs, au apărut multe comentarii admirative. Două nominalizări la premii importante din partea juriului mare al Uniunii Scriitorilor și cel al revistei România literară, plus două prestigioase premii acordate … Continuă să citești REALITATE ȘI FICȚIUNE ÎN ROMANUL „TREI FEMEI, CU MINE, PATRU”
Motto: „Pentru comuniști, nevinovăția nu există” Reeditate anul trecut, cele două volume ale memoriilor din închisoare ale Lenei Constante, sunt, parcă, mai importante astăzi decât acum aproape 30 de ani, când au apărut pentru prima dată, cu puternic ecou public și în avangarda unei lungi serii a evocărilor din sistemul concentraționar românesc. Atunci erau pe … Continuă să citești EVADAREA CONTINUĂ A LENEI CONSTANTE
Un număr de şaptesprezece „bilete de favoare” oferă, sub emblema editurii Charmides (1923), Alexandru Cistelecan, pentru loji şi chiar fotolii de orchestră ale poeziei româneşti actuale, în culegerea sa de studii tipărite mai întâi ca introduceri critice la antologii ale unor confraţi mai vârstnici şi, mai ales, ale unor congeneri. Nu sunt deloc texte de … Continuă să citești „BILETE DE FAVOARE” DIN PARTEA LUI AL. CISTELECAN
După mult-așteptata „eliberare” din decembrie 1989, toți cei interesați de literatură așteptau cu sufletul fremătând marile romane de sertar, lăsate ani la rând la „dospit” din motive de incompatibilitate ideologică cu directivele culturale ale partidului-stat. Teme și idei descătușate, turnate în narațiuni de mare întindere, urmau să ostoiască dorul de literatură adevărată, într-o aliniere cu … Continuă să citești CEEA CE NU TREBUIE UITAT
Voce lirică vibrantă, Nicolae Coande impresionează încă din momentul debutului cu volumul de poeme numit În margine (1995), pentru care primește premiul Uniunii Scriitorilor din România. Cu titluri stranii, volumele ulterioare – fundătura homer; Vânt, tutun și alcool; Femeia despre care scriu; VorbaIago; Persona; Nu m-au lăsat să conduc lumea; Plagiator. 1962; Memoria unui mort … Continuă să citești NICOLAE COANDE – O „SABIE” CE SFÂȘIE „EPIDERMA” REALULUI
Cu cea mai recentă carte publicată, O săgeată arzând. Istorii de familie și alte amintiri, Horia Gârbea își extinde vastul domeniu de creație literară, încorporând, cu același nedezmințit elan, și memorialistica. O memorialistică, ce-i drept, cu „ascendentul” în zodia amintirilor, cu un impact mai ales personal, cu „întâmplări trăite sau fapte auzite de la alții”, … Continuă să citești AMINTIRILE LUI HORIA GÂRBEA
Într-un recent volum de eseuri, Arhitectura memoriei, Răzvan Voncu spunea că pentru a scrie o istorie a literaturii române azi nu mai este posibil să se pornească de la un inventar de nume și cărți, ci de la definirea generală „a valorilor culturale”. Această observație pleacă (și) de la modul industrios în care apar cărțile … Continuă să citești CRITICĂ SELECTIVĂ ȘI DELOC CONCESIVĂ
În anul 2003, când intram în al doilea an de doctorat sub conducerea prof. Marta Petreu, am decis, alături de colegii mei, să reluăm cursurile de Filosofie românească, pe care le urmaserăm în facultate și să ne actualizăm bibliografiile cercetărilor proprii cu noutățile vremii. Nici unul dintre noi nu aveam în lucru o teză despre … Continuă să citești „MAI UȘOARĂ CA VIAȚA E CENUȘA”
Pornind de la certitudinea paralogică (ce locuiește foarte aproape de platitudine!) că Aristofan (445-385 î.H.), autorul binecunoscutei piese Lysistrata, nu avea cum să-l cunoască pe Matei Vișniec, se poate presupune, tot pe baza unei logici imbatabile, că părintele comediei antice n-ar avea nimic împotrivă dacă prestigiosul autor român, poate unul dintre cei mai străluciți dramaturgi … Continuă să citești LYSISTRATAT DE PACE
Învederat de aproape șase luștri, de nu împătimit de-a binelea, într-ale poeziei, și nu numai, Robert Șerban, ajuns la vârsta bilanțului ce aureolează orice persoană/personalitate, editează o consistentă antologie ce cuprinde Poeme alese 1994-2022, Editura CARTIER de colecție, nr. 46, 2022. Cartea, intitulată chiar „Învederatul”, elegantă sub toate aspectele, include poeme selectate, probabil de autor, … Continuă să citești ÎMPĂTIMITUL
Ca întotdeauna cum se întâmplă la intelectuali, totul a pornit de la carte. Și nu de la una, ci de la două. Două cărți despre etnologie, cu același autor, detaliu asupra căruia vom reveni. Acum, spre a nu-i alarma pe colegii mei specialiști într-un domeniu foarte complicat (dar și seducător), cum e etnologia și, ca … Continuă să citești ETNOLOGIE SAU ANTROPOLOGIE CULTURALĂ?
Cartea lui Ștefan Ion Ghilimescu, Cabinetul de stampe, într-o ediție elegantă, cu o frumoasă imagine pe copertă ce rezonează cu titlul care „desemnează atât pe «meșteșugarul» care nu ezită să confere istoriei literare calitatea de artefact artistic, cât și pe acela de custode însărcinat cu paza și punerea lui în valoare sub multiple aspecte”, te … Continuă să citești Ștefan Ion Ghilimescu, Pagini de istorie literară
Ce înseamnă o „istorie trăită”? Ceea ce facem din noi cu ceea ce istoria a făcut din noi, ca să parafrazăm un filozof celebru. Cartea compozitorului și muzicologului Pascal Bentoiu trebuie, obligatoriu, citită împreună cu cea a soției sale, Annie Bentoiu, Timpul ce ni s-a dat. memorii 1944-1959 (ediția de la Humanitas, din 2019, într-un … Continuă să citești DREPȚI ÎN FAȚA DESTINULUI
După douăzeci de ani de la prima sa apariție, în 2000, romanul lui Gabriel Chifu, Cartograful puterii, e republicat într-o nouă ediție revăzută și adăugită, la Cartea Românească. Mircea Iorgulescu îl situa în sfera romanului parabolă. Gabriel Chifu își construiește romanele în jurul unor interogații existențiale, transpuse ficțional în mod diferit. Romanele Ploaia de trei … Continuă să citești Romanul unei căutări spirituale: Gabriel Chifu, „Cartograful puterii”
Harold Bloom își argumenta plasarea lui Shakespeare în centrul canonului occidental afirmând că personajele lui Shakespeare sunt „artiști liberi, de sine stătători”1, ce își continuă viața și după ce părăsesc scena. Ele se află printre noi, populează lumea în care trăim, iubim și muncim, cum ar spune un primar de sector bucureștean; își ascultă glasul … Continuă să citești BARDOLATRIE, INTERTEXTUALITATE ȘI INGENIOZITATE ÎN „ULTIMA IUBIRE A LUI CEZAR” DE HORIA GÂRBEA