Categorie: recenzii

Contează poate prea puțin dacă poemele recentului volum al lui Ioan Milea (Fulgurații, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2023) sunt cu adevărat creațiile unui autor care și-a însușit lecția haiku-ului japonez, cert este că Ioan Milea rămâne „un poet al nuanței și al detaliului semnificativ, preferate de departe articulării narative, pe mai mari suprafețe, a textului, și … Continuă să citești DESPRE FULGURAȚIILE NECESARE

După trei cărți de poezie, o carte de proză scurtă, o carte de critică literară, una de eseuri, un roman și o culegere de povești, Andrea H. Hedeș ne propune un nou roman, cu titlul Marea e frumoasă ca tine. Activă în publicațiile literare, director al revistei și al editurii Neuma, colaborator al revistei România … Continuă să citești PREDESTINAT LA O IUBIRE ANORMALĂ

Romancier, eseist și poet, Flaviu George Predescu s-a impus ca un reprezentant de seamă al noii generații literare, impresionând prin inițiativele editoriale și revuistice, prin alegerile mature și cultivarea unor teme din sfera psihologiei identitare, a raporturilor interumane și a relațiilor cu puterea. Această zonă de nișă îi permite să treacă prin filtrul unei sensibilități … Continuă să citești PARACLIS 1980 – UN APEL LA MEMORIE

Omenirea a fost atrasă dintotdeauna de straniu, indiferent că acesta ar fi caracterizat de latura telurică sau de cea ezoterică. Indiferent că a fost vorba de furtuni cu descărcări electrice considerate manifestare a mâniei divinităților, de previziuni atribuite unor personalități celebre despre care se credea că au putut scruta viitorul sau despre interpretarea viselor, o … Continuă să citești COȘMARUL LUI „LAPTE ȘI MIERE”

În Jurnal 2000-2012, Cornel Nistea își asumă rolul, simțit ca necesar, de transmițător de memorie. De altfel, aproape tot ce scrie Cornel Nistea are această coordonată, mai mult sau mai puțin vizibilă: în jurnale, în proza scurtă, în romane. 1. Tradiții identitare. Autorul înregistrează cu tristețe îndepărtarea de tradițiile populare, cele care ne-au dat specificul … Continuă să citești Cornel Nistea, transmițător de memorie

Există un val de interes pentru tema cunoașterii de sine: unii oameni sunt tot mai atenți la manifestările lor în relație cu contingentul, cu cei din jur sau cu ei înșiși, conștienți tot mai mult că vechiul „nosce te ipsum” e cât se poate de actual, dar nu doar la nivel intelectual, ci și practic. … Continuă să citești STRESUL – INAMIC SAU PRIETEN

Oricât ar căuta și ar scotoci cineva după numele Ivan Cosma nu-l va găsi nicăieri, doar în romanul Crime la Elsinore (ediția a treia, definitivă, editura Neuma 2022), semnat de Horia Gârbea. Adevărat, crimele la care face referire scriitorul sunt altele, mult mai puțin sângeroase, mult mai puțin înspăimântătoare și care, de fapt, dacă ar … Continuă să citești Priză pentru scaunul electric

E momentul să ne aducem aminte că pandemia uitării a început de multă vreme, nici nu mai știm de când!! Cert este că uităm întruna, uităm mereu, uităm constant. Nici nu mai știm câte lucruri, timpuri, detalii, date, oameni, întâmplări le-am pierdut printre faldurile memoriei. Uităm ce am făcut ieri, uităm să facem ceea ce … Continuă să citești Neuitarea uitării

O apariție editorială de o revelatoare noutate este dicționarul-antologie Pasărea cu clonț de rubin, cu subtitlul Poezia clipei, alcătuită de Dumitru Cerna și Aurel Podaru, adunând creațiile poeților români morți în floarea vârstei. Autorii antologiei au ales ca titlu o metaforă din tragica poezie a lui Nicolae Labiș, scrisă pe patul său de spital când … Continuă să citești POEZIA CLIPEI

Mama și fiul trăiesc în Franța de nord, într-un sat dintr-o zonă de pescari. În Franța, numită de ea „cea mai frumoasă țară de pe glob”, urma să moară senină și împăcată. Aleksy, povestitorul, în prezent, iubește mult satul francez. Atunci, în vară, ei, polonezi din Haringey, la nord de Londra, se confundaseră cu turiștii … Continuă să citești Viața ca o „ciornă” și moartea ca operă

Universul gEneidei lui Adrian Lesenciuc aparține, prin desfășurarea sa fantasmatică, unui imaginar erotic aflat la confluența sensibilității cu cea a jovialității, a unei intimități spectaculare cu cea a confesivității, uneori, vizionare. Expunerea unui anumit cromatism senzorial, proiectat pe un fundal de realism magic aproape, amintește, într-o oarecare măsură, de universul pictural creat de către Ștefan … Continuă să citești O GENETICĂ A INEFABILULUI

Diplomat de carieră, poet și traducător, italienist de prestigiu (traducătorul lui Pirandello, Salvatore Quasimodo, Giovanni Papini, Andrea Riccardi etc.), Mihai Banciu își republică într-o ediție revăzută și adăugită primul volum de versuri, Bilanț al pierderilor, apărut în 1995. Prezent, încă din 1969, cu grupaje de versuri în revistele importante din țară, mai târziu în antologii, … Continuă să citești MIHAI BANCIU, „BILANȚ AL PIERDERILOR”

La mai bine de două mii de ani și aproape încă un sfert de mileniu trecuți din era vulgară (așa se numesc în cadrul Masoneriei anii scurși după Christos), artele încă rezistă, indiferent că vorbim de pictură, teatru, sculptură sau literatură (cea din urmă aflată, totuși, la limita subzistenței), tocmai pentru că umanitatea, indiferent de … Continuă să citești LUMEA VĂZUTĂ DE LA LOJĂ

Cu o bibliografie bogată, redutabilă, cu numeroase opuri străine, Virgil Diaconu (Biblia literară, Ed. Tipo Moldova, 2020), a dat curs în 2018 unui proiect mai vechi (1975), încercând o relectură ultramodernă a Sfintei Scripturi din perspectivă strict artistică, demonstrând cu temei și cu ceva iz polemic, valoarea estetică a celei mai însemnate – după mulți … Continuă să citești „BIBLIA” LITERARĂ

În ciuda sugestiei din titlu, noua carte de poeme a lui Horia Gârbea, Amintiri cu poduri (Neuma, 2021) nu e rememorarea unor peripluri prin locuri privilegiate. Doar primul poem eponim induce această aparentă impresie, prin enumerarea de poduri celebre peste râuri din lumea largă. În realitate, poemul joacă rolul de preambul pentru cele patru părți … Continuă să citești HORIA GÂRBEA, „AMINTIRI CU PODURI”

Prozator și jurnalist cu o îndelungată experiență, Gheorghe Jurcă s-a impus ca o voce reprezentativă a vieții culturale albaiuliene, autorul unei opere bogate și diversificate din punct de vedere structural și tematic. Palmaresul realizărilor sale literare și publicistice impresionează, subliniind rezistența acestui scriitor de cursă lungă, atât de tenace și determinat să încerce totul pentru … Continuă să citești Tribulațiile fanteziei și ale memoriei

De poezia lui Aurel Pantea nu te poți apropia decât ca inițiat, pasionat cercetător al fenomenului liric contemporan, așa cum face criticul Al. Cistelecan, care percepe esențele poetice în specificitatea lor ca printr-un laser, luminându-le înțelegerii cititorilor. Poet singular prin substanță/ expresivitate între poeții din generația optzecistă, Aurel Pantea are „vocația vertijului confesiv și a … Continuă să citești „Infernul meu” de Aurel Pantea în traducere franceză

După Imnul frumoasei Olivetti, în care oscila programatic între spațiul real, cu accente ale poeziei cotidianului, și secvențe ce trădau un poet educat la școala neoexpresionismului, Ioan Barb publică la editura Școala Ardeleană Cetățile de scăpare, volum care, la o primă lectură, poate lăsa impresia orientării autorului spre ceea ce s-ar numi poezie religioasă sau, … Continuă să citești Sub semnul Tatălui

Experiența de viață, reflexele carierei universitare americane în arealul clujean, pasiunea pentru scris și pentru alte arte tezaurizate în memoria de sexagenar/septuagenar transpuse nesofisticat, neacademic, într-o carte absolvită de irizări stilistice poate suscita interesul nu atât prin conținut, galeria personajelor, cât prin empatia/ întâlnirea cu frumosul, decența, emoția și elevația. Căci sub această imagine se … Continuă să citești TURIST PE TĂRÂMUL ETERNITĂȚII ARTISTICE (GRECIA) ȘI AL NOSTALGIEI (ROMÂNIA)

Noua culegere de eseuri a scriitorului Horia Gârbea invită la o minunată plimbare prin lumea personajelor și a operelor literare românești, amintindu-ne situații și tabieturi specifice epocilor în care au fost scrise. Așadar, un tablou amplu, cu diversitatea și bizareriile lui, în care pășim (la braț) nu doar cu un literat și un comentator înnăscut, … Continuă să citești În lumea personajelor literare

Totul este în răspăr critic și creator, de la literatură la viață și înapoi, în nuvelele lui Nicolae Breban din Act gratuit, Polirom, 2020. Cel care istorisește în nuvela Un act gratuit, arhitectul Robert sau N. N. sau Nicu, își dezvăluie gândirea imaginativă balizată de lecturi (Gide, Kierkegaard, Papini, Eliade) și își expune astfel „scornelile … Continuă să citești Nicolae Breban. Totul în răspăr

Așa cum sugerează titlul, cartea lui Leo Butnaru, Vederea dinspre alții, vedere spre alții (Yes-Euri), se vrea un summum al raportării poetului la sine și la lumea literară. Cartea are două centre de greutate: un bildungsroman al propriei formări ca om, ca scriitor, sub omniprezența călcâiului opresiv al comunismului, bazat parțial pe extrase de jurnal, … Continuă să citești Leo Butnaru despre el și despre alții

Spiridon Popescu și-a cucerit de-a lungul timpului calea de comunicare directă cu Dumnezeu, devenit un martor fratern al zbaterilor sale (poetice), cu care, din când în când, se mai ia la harță, mai mult în joacă decât în serios. Poet original și pe alocuri genial (de mic fiind diagnosticat cu această boală necruțătoare: „geniu cu … Continuă să citești DIAVOLUL CU COARNE DE MELC DE LA ETAJUL ZECE

Experiențele lirice din volumul recent publicat de Horia Gârbea, Pisica din Kavala (Editura Neuma, 2019), se leagă topografic de Kavala (Grecia) și Alicante (Spania), orașe turistice cu ieșire la mare și un bogat potențial peisagistic. Cu toate acestea, poemele, majoritatea, sunt anterioare călătoriilor, dar au o afinitate cu ele. Așadar, între cele două puncte-reper, imaginația … Continuă să citești HORIA GÂRBEA – ÎNTRE KAVALA ȘI ALICANTE