Categorie: editorial

Mi-am propus să notez tot ce aud stricat românește la televizor, dar cum am renunțat să mai pierd vremea cu trăncăneala de la talk show-uri, adesea prostească, aria mea s-a redus la știri. Unde, totuși, materialul e mai bogat decât îl poți consemna. Revin la vechea glumă tristă, care spunea, după câte un discurs al … Continuă să citești CÂT DE DULCE ȘI FRUMOASĂ MAI E LIMBA CE-O VORBIM?

Când ne băgau nouă ideologia marxist-leninistă în cap, sau mai precis zisul socialism științific, toți conducătorii comuniști, cei patru înfățișați în anii ‘50 ai secolului trecut pe pereții claselor și, în general, ai tuturor sălilor frecventate de mai mulți oameni, erau buni, valabili, genii ale umanității. La scurt timp, așa mi se pare azi, în … Continuă să citești Prin crimă spre „paradis”

Un cutremur care nu se mai termină și care, tot cam prin martie a început să se facă simțit, cel puțin la noi. Sau un război ciudat, în care nu știi unde e inamicul. Mai blând, altădată se spunea că nu știi de unde sare iepurele, numai că acum iepurele încearcă să te devore, să … Continuă să citești PANDEMII, PATRII GLOBALE

Mai țineți minte, de la chimia de-a cincea (sau, poate, de-a șasea) hârtia de turnesol? Sau mai precis hârtiile de turnesol: una roșie care devine albastră în contact cu o substanță acidă, iar varianta ei albastră devine roșie în contact cu o substanță bazică (alcalină). În paranteză fie spus, tournesol înseamnă în franțuzește floarea soarelui, … Continuă să citești HÂRTIA DE TURNESOL

Încă Alexis de Tocqueville, în îndepărtații ani o mie opt sute, observa că în țările care adoptaseră democrația – și el se referea mai ales la obiectul marelui său studiu, America – dorința de bogăție este de neoprit, fiind – el nu folosește acest cuvânt, că nu era în uz, dar asta spune – motorul … Continuă să citești Triumful lăcomiei

Înaintașul nostru la Viața Românească, George Topîrceanu, beneficiază de legende mai mult sau mai puțin credibile. Mihail Sevastos îl pomenește ca pe un excelent ochitor, care ar fi tăiat o foaie de hârtie (o coală ministerială?) ținută orizontal, cu un foc de pușcă de la nu mai știu câți metri. Apoi mai e și povestea … Continuă să citești Un poet ironic și sentimental

Atâția ani se pare că au trecut de la mișcarea din 17 – 22 decembrie 1989 care l-a dat jos pe Nicolae Ceaușescu din jilțul de dictator comunist. Și care – mișcarea vreau să spun – a sperat să dea jos și comunismul cocoțat cu de-a sila în spinarea cetățenilor României. Cum știm, din cărți … Continuă să citești Postrevoluția

Programul – dacă o fi existând unul – de infantilizare a oamenilor, inițiat, deliberat, de comunism pentru a-și putea struni mai bine așa-zișii cetățeni, de fapt supuși (mai rău decât cei austrieci, din expresia faimoasă altădată), acest program continuă și în liberele democrații care se zbenguie pe suprafața periclitată a globului nostru. Nu mai sunt … Continuă să citești MODA TÂMPEȘTE

Nu cred că e ceva nou, dar ceea ce constat în vorbirea, și chiar scrierea publică, e interesant pentru evoluția unor cuvinte și a unor expresii. Las la o parte expresiile duble, de tipul, „fie…fie”, „atât… cât și”, în care adesea al doilea termen dispare, lăsând locul lui sau pentru fie și lui dar și, … Continuă să citești Cuvinte în derivă / Limba română e grea

Istoria se rescrie, nu e o noutate. Și nu doar din 1984-ul lui George Orwell. Poate că acolo e modelul, paradigma cum s-ar spune pretențios astăzi. Și-a rescris-o de zor Partidul Comunist Român. 23 august a fost, pe rând, ziua insurecției armate anti nu știu cum și anti nu știu ce, după ce fusese ziua … Continuă să citești Rescrieți, băieți, numai rescrieți!