eseu
Irina Petraș

Lucian Blaga – moartea și jocul

Articol publicat în ediția 6/2021

Moartea. Într-o schiţă a abordărilor morţii în literatura română pe care o propuneam cu alt prilej, prima categorie era situarea meditativ-filosofică – sau moartea cugetată (celelalte fiind: situarea în „privilegiul de a fi disperat” sau moartea degustată; instalarea în trecere sau moartea adulmecată; sfidarea de la distanţă, a „morţii parafine”; situarea umăr la umăr, în … Continuă să citești Lucian Blaga – moartea și jocul

eseu
Irina Petraș

Marin Sorescu, bacovianul

Articol publicat în ediția 4/2021

În prima mea vacanță de studentă la Cluj, în 1965, mă întorceam acasă, la Agnita, cu un braţ de cărţi tocmai apărute: Estetica basmului, Poeme-le lui Sorescu (aveam deja Singur printre poeți), Iarna bărbaţilor, Hronicul lui Blaga, Francisca, Literatura română de azi (Manolescu şi Micu), Studii de literatură română (Vianu). Mă pregăteam să văd Pădurea … Continuă să citești Marin Sorescu, bacovianul

eseu
Traian D. Lazăr

NICHITA STĂNESCU, TEORETICIAN ȘI CRITIC LITERAR

Articol publicat în ediția 4/2021

Strălucit practician al versificației, Nichita Stănescu s-a manifestat și în alte domenii ale literaturii fără ca acțiunilor și opiniilor sale să li se acorde o atenție comparabilă cu cea acordată realizărilor practice în creația poetică. Domeniile cele mai nedreptățite, după opinia noastră, sunt traducerile, teoria și critica literară. Înfăptuirile cele mai însemnate ale lui Nichita … Continuă să citești NICHITA STĂNESCU, TEORETICIAN ȘI CRITIC LITERAR

eseu
GHEORGHE SIMON

EMINESCU. Adevăr şi cunoaştere poetică

Articol publicat în ediția 2/2021

Personificarea toposului la Eminescu. Poetul e adânc pătruns de ființa locului. După ce se oprește din pribegie, devine statornic și personifică toposul. Percepția acestei lumi e totalitară. Fragmentarea, dacă are loc, e pentru a particulariza. Mișcarea este înțeleasă ca metamorfoză. Fecunditatea fiecărui punct din spațiu dă senzația unei germinații fastuoase. Totodată, această deplasare în spațiu … Continuă să citești EMINESCU. Adevăr şi cunoaştere poetică

eseu
CLAUDIU SOARE

Quoi fugit, damnat. Antrenament pentru judecata zisă „din urmă”

Articol publicat în ediția 1/2021

Revizitând povestea Edenului originar, cea dintâi manifestare a cuvântului este morală, patologică, şi nicidecum iluminatorie. Cuvântul este piatra de temelie a „imperiului binelui”, ca să îl parafrazez pe Philippe Murray, iar Adam este prima victimă a cuvântului, a moralei. Întâlnirea dintre morală şi cuvânt aduce pe lume judecata, negarea şi uciderea. Judecata este cuvântul împotriva … Continuă să citești Quoi fugit, damnat. Antrenament pentru judecata zisă „din urmă”

eseu
VICTOR IVANOVICI

Don Quijote în lumile de dincolo: libret mitico-ritual și construcție romanescă

Articol publicat în ediția 11-12/2020

Încă de când Don Quijote abia ieșise de sub pana lui Cervantes, cititorii cărții n-au contenit să pună extravaganțele protagonistului pe seama unei erori de optică. Don Quijote (scria bunăoară George Călinescu) „suferă crize ale realului” care îl împiedică să perceapă ceea ce există cu adevărat sau îl fac să vadă lucruri inexistente. Și totuși, … Continuă să citești Don Quijote în lumile de dincolo: libret mitico-ritual și construcție romanescă

eseu
TRAIAN-IOAN GEANĂ

Antropologia compensaţiei. Despre limitele fericirii cu Păstorul Mioritic

Articol publicat în ediția 11-12/2020

Despre Mioriţa s-a scris mult, atât de mult, încât simpla enumerare a numeroaselor poziţionări hermeneutice faţă de această creaţie ar risca să depăşească proporţiile textului de faţă. Şi totuşi, având în vedere tendinţa persoanelor publice (mai recent a unui politician promovat la rang de prim-ministru) de a cădea în capcana interpretării fataliste a baladei, senzaţia … Continuă să citești Antropologia compensaţiei. Despre limitele fericirii cu Păstorul Mioritic

eseu
VICTOR IVANOVICI

Un motiv literar călător

Articol publicat în ediția 9/2020

În științele spiritului se vorbește demult despre teme și motive ce migrează de la un capăt la altul al lumii, traversând lent dar tenace, înainte și înapoi, granițele – reputate drept etanșe – ale diverselor limbi, literaturi și civilizații. Dinamica lor, numită „influență” (deși cam impropriu, multe fiind de fapt con-fluențe), constituie metabolismul însuși al … Continuă să citești Un motiv literar călător

eseu
Olimpiu NUȘFELEAN

Literatura fără consolare

Articol publicat în ediția 8/2020

Scriitorii pot fi oare salvați de ceea ce admiră? Doar de ceea ce admiră? De o calitate a atitudinii lor, dovedită dincolo de operă și în care opera nu e implicată? Cu ce gând se împacă aceștia pentru a-și valida demersul sau condiția, de multe ori precare? Cum se mișcă aceștia printre fantomele inventate de … Continuă să citești Literatura fără consolare

eseu
ANA BLANDIANA

Apocalipsa second hand

Articol publicat în ediția 7/2020

Termin cartea în zilele pandemiei. Scriind despre călătoria în Hong Kong și China din care m-am întors la 1 decembrie 2019, la câteva săptămâni după ce – aveam să aflu mai târziu – răul începuse, dar era ținut secret, simțeam întâmplarea, care pentru alții era ceva din afara vieții lor și care nu putea să … Continuă să citești Apocalipsa second hand

eseu
VICTOR IVANOVICI

Moștenirea lui „Don Quijote”

Articol publicat în ediția 6/2020

Astăzi, ca și ieri și ca întotdeauna, dar cu atât mai mult la fiecare 23 aprilie, Don Quijote ne confruntă cu o întrebare spinoasă: Cum să administrăm această moștenire majoră a lui Cervantes? Răspunsul, după părerea mea, are doi versanți: (I) posteritatea interpretativă și (II) cea creativă a romanului. I. Ca în toate marile cărți ale … Continuă să citești Moștenirea lui „Don Quijote”

eseu
TRAIAN D. LAZĂR

NICHITA ȘI PRISMA HEIDEGGER

Articol publicat în ediția 4/2020

Printre temele existenței umane care s-au bucurat de atenție și au fost studiate de Martin Heidegger, s-a numărat și creația poetică. Analizând esența poeziei, ilustrul filosof german a dedus că „poezia ar fi, în primul rând, nevinovăție, joc, exercițiu”. (C. Noica, Gânduri despre esența poeziei, în Convorbiri literare, an LXXVI, nr. 1 / ian. 1943, … Continuă să citești NICHITA ȘI PRISMA HEIDEGGER

eseu
ȘTEFAN ION GHILIMESCU

AL. TZIGARA-SAMURCAȘ NU TREBUIE UITAT

Articol publicat în ediția 2/2020

Desprins din stemă parcă, spre depărtări senine, Un corb bătrân și-ntinde puternic negrul zbor Mateiu Caragiale În urma unei intervenții chirurgicale destul de complicate la care am fost supus spre sfârșitul lunii mai a.c., revenit, postoperatoriu, de mai multe ori pentru controlul de rutină, în drumul pe care trebuia să-l fac obligatoriu la „Șosea”, am … Continuă să citești AL. TZIGARA-SAMURCAȘ NU TREBUIE UITAT

eseu
GEORGE BANU

Versuri, personaje și actori singuratici

Articol publicat în ediția 11-12/2019

Cuvântul «a recita» nu are presă bună căci i se asociază efectul retoric al jocului exterior, lipsit de implicare : cuvinte înșiruite și lansate «ca la teatru». Invitat să «recite» – formulă stângace! – un mare actor a insultat-o pe cea care îi făcea propunerea binevoitoare. Într-un fel proiectul de «a recita» accentuează suspiciunea generală … Continuă să citești Versuri, personaje și actori singuratici

eseu
Traian D. Lazăr

SUITA LITERARĂ. REPREZENTANȚI ȘI PRECURSORI

Articol publicat în ediția 11-12/2019

S-a răspândit, în ultima vreme, o structură literară care, grefându-se pe unele dintre trăsăturile caracteristice ale postmodernismului, vrea să justifice și tinde să contureze o nouă specie a prozei. Întrucât nu este încă omologată, noua specie este numită și definită prin comparație/asemănarea cu speciile existente: jurnal atipic, enciclopedie a înțelepciunii (T. Urian, în Viața Românească, … Continuă să citești SUITA LITERARĂ. REPREZENTANȚI ȘI PRECURSORI

eseu
IOANA SCORUȘ

LECTURA – SPAȚIU CO-CREATIV

Articol publicat în ediția 11-12/2019

Scriu aceste rânduri având-o pe Ingrid în minte, cu moțul ei ca un palmier prins în creștetul capului și flencănind din suzetă, la intervale imprecise. Ingrid are un an și jumătate și „citește”. Are deja o mică bibliotecă în camera ei de copil mic. Vreo 40 de cărți, care mai de care mai atrăgătoare. Când … Continuă să citești LECTURA – SPAȚIU CO-CREATIV

eseu
MIHAI PETRE

BLOCAJUL EMIȚĂTORULUI ÎN FIVE O’CLOCK ȘI ART. 214

Articol publicat în ediția 10/2019

În teoria comunicării, Jakobson [1964: 83 ș.u.] dezvoltă triada emițător – mesaj – receptor, stabilită de K. Bühler, insistând asupra funcției poetice, fără a intra în amănunte privind emițătorul și receptorul. Ar fi de observat că, în cazul comunicării literare, fiecare din cele două instanțe, implicate direct în actul comunicațional, pot fi discutate din dublă … Continuă să citești BLOCAJUL EMIȚĂTORULUI ÎN FIVE O’CLOCK ȘI ART. 214

eseu
Geo Vasile

POEZIA ÎN CĂUTAREA DIVINITĂȚII PIERDUTE

Articol publicat în ediția 10/2019

Prin opere de artă veritabile ne referim desigur la acele oferte epice, poetice, dramaturgice, plastice, muzicale etc. ce reunesc eleganța, emoția și originalitatea formală, cu mesaje contenutiste ce asigură calitatea de unicat și inedit. Produse artistice din toate timpurile au fost omologate ca patrimoniu al umanității tocmai datorită caracterului lor de unicat și inedit ce … Continuă să citești POEZIA ÎN CĂUTAREA DIVINITĂȚII PIERDUTE

eseu
IULIAN CHIVU

Eclesiastul și alegoria vidului existențial

Articol publicat în ediția 10/2019

O paternitate prezumtivă a Eclesiastului ar fi trimis mai întâi către împăratul Solomon dacă alte opinii nu ar fi trimis la un autor necunoscut care ar fi redactat textul la câteva sute de ani după moartea împăratului israelian. Mulți exegeți ai Vechiului Testament însă au continuat să-i atribuie în mod convențional textul înțeleptului Solomon. Așadar, … Continuă să citești Eclesiastul și alegoria vidului existențial

eseu
Gheorghe SIMON

VERONICA – Floare tristă a poeziei române

Articol publicat în ediția 10/201910/2019

Veronica Micle: Numele unei năframe. Veronica, în limba ebraică, e numele unei năframe, pe care o femeie miloasă a pus-o pe faţa obosită şi chinuită a lui Iisus Hristos, în drumul spre Golgota. Pe năframă s-a imprimat imediat chipul Mîntuitorului. Aşa mi se pare că s-a întîmplat şi cu numele poetei: el pare înmiresmat de … Continuă să citești VERONICA – Floare tristă a poeziei române

eseu
MIRCEA MOȚ

SPECTACOLUL INTERIOR ȘI DE GALĂ AL ESEISTULUI

Articol publicat în ediția 8/2019

Într-un articol publicat în Jurnalul Național, din 2007, Gheorghe Grigurcu reținea la Ion Vartic, „acest cărturar temeinic” și „strălucit eseist” (cu o scriitură marcată de un „subiacent lirism melancolic”), puternica atracție către teatru. Criticul subliniază o trăsătură esențială a demersului propus de Ion Vartic în volumul său de debut (Spectacol interior, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1977): … Continuă să citești SPECTACOLUL INTERIOR ȘI DE GALĂ AL ESEISTULUI

eseu
ALEXA VISARION

ECOUL TIMPULUI

Articol publicat în ediția 7/2019

Roland Barthes regreta în S/Z asimilarea textului clasic cu opera «deschisă», cerând mai degrabă a se respecta natura pluralităţii sale, pluralitate limitată. «A interpreta un text nu înseamnă a-i da un sens (mai mult sau mai puţin determinat, mai mult sau mai puţin liber); înseamnă, dimpotrivă, a aprecia din câte pluralităţi e făurit.» Pe de … Continuă să citești ECOUL TIMPULUI

eseu
MIHAI PETRE

Aspecte ale comunicării în „Conu Leonida față cu reacțiunea”

Articol publicat în ediția 6/2019

Despre Caragiale, clasicul a cărui actualitate își alimentează prospețimea din lumea-circ, trăită și în cotidian, s-au pronunțat mai mulți critici, seria fiind deschisă de Titu Maiorescu, pentru ca, în timp, să fie ilustrată și de alte mari personalități ale culturii române, de la G. Ibrăileanu la Ș. Cioculescu, de la I. Constantinescu la Șt. Cazimir, … Continuă să citești Aspecte ale comunicării în „Conu Leonida față cu reacțiunea”

eseu
Simona-Grazia Dima

Arta de a dobândi miedul poeziei

Articol publicat în ediția 6/2019

În spiritul tradiționalei receptivități la alteritate a culturii noastre, sunt întreprinse adesea cercetări remarcabile ce merită să fie cunoscute și de un public mai larg decât cel strict specializat. Este cazul unui volum despre metaforizarea tipică universului poetic al Nordului scandinav medieval, apărut sub semnătura poetei și prozatoarei clujene Flavia Teoc, captivată de acest fenomen … Continuă să citești Arta de a dobândi miedul poeziei