eseu
ALEXA VISARION

ÎNGERUL SCENEI

Articol publicat în ediția 10/2022

„Eroarea provine din excludere” Blaise Pascal Trăim într-un timp al uitării semnificațiilor. Înţelesurile devin ilicite în lumea noastră de bezmetic carnaval. Nu trăim nici drama, nici comedia, iar tragedia e uitată sau devine fantoşă grotescă… Am născut şi ne complăcem într-un anturaj al mediocrităţii… Conjugăm mereu idealuri, ce se dovedesc strategii ale mistificării. Ne sprijinim … Continuă să citești ÎNGERUL SCENEI

eseu
Victor Ivanovici

Pentru o «sistemă» a operei lui Blecher (privită dinspre „Inimi cicatrizate”)

Articol publicat în ediția 9/2022

Se întâmplă uneori ca o reușită majoră în viața și/sau în cariera unui individ să devină în ultimă instanță incomodă. Dovadă dificultatea de a administra asemenea succese în domeniul Literelor și Artelor. Când o anumită operă este unsă drept capodoperă (orice ar însemna așa ceva), restul creațiilor aceluiași autor alunecă automat într-o zonă de umbră, … Continuă să citești Pentru o «sistemă» a operei lui Blecher (privită dinspre „Inimi cicatrizate”)

eseu
MIRCEA MOȚ

ZĂPADA, OGLINDA ȘI SICRIUL DE STICLĂ

Articol publicat în ediția 7-8/2022

În urmă cu câteva decenii, Erich Fromm scria că un cunoscut basm al Fraților Grimm, Scufița Roșie, ilustrează „foarte bine punctul de vedere freudian și proiectează în același timp o lumină limpede asupra conflictului masculin feminin, pe care-l întâlnim în trilogia oedipiană și în mitul creației”. Punctul de vedere al filosofului american, stimulator fără îndoială, … Continuă să citești ZĂPADA, OGLINDA ȘI SICRIUL DE STICLĂ

eseu
CLAUDIU SOARE

Dispariţia infinită

Articol publicat în ediția 7-8/2022

Trecutul unui om devine insuportabil pe măsură ce greutatea i se amplifică în memorie, radios sau plin de greşeli, de orori, de neînţelesuri. Memoria e torţionară şi selectivă, un seif cu obiectivitatea ochiului alb, de orb, o închisoare subtilă a vieţilor noastre, portretul nostru în continuă adăugare, din ce în ce mai diform, exasperant. Trecutul … Continuă să citești Dispariţia infinită

eseu
SIMONA-GRAZIA DIMA

EZRA POUND ȘI CULTURA CA ETERNĂ PROSPEȚIME

Articol publicat în ediția 6/2022

Volumul de aproape 500 de pagini, Opere II, ABC–ul lecturii. Ghid spre kulthură, traducere, prefață și note de Radu Vancu, ediție de Horia-Roman Patapievici, 2019, reprezintă a doua secvență din ampla serie de autor Ezra Pound inițiată de Editura Humanitas Fiction cu Opere I, Poezii, 1908-1920, 2015. Geneza celor două cărți de eseuri cuprinse în … Continuă să citești EZRA POUND ȘI CULTURA CA ETERNĂ PROSPEȚIME

eseu
Dan Gulea

Lecturile lui Marin Preda

Articol publicat în ediția 5/2022

Moromeții, volumul I: biblioteca populară – la doctor – la închisoare – figura mamei – o lectură a lui Perahim; Moromeții, volumul II: anul șobolanului – anii 1950 – fantasticul – o perspectivă temporală Cele 14 ediții antume ale Moromeților, vol. I (între 1955-1979) – și 5 ale vol. II (1967-1977), arată mai multe tipuri … Continuă să citești Lecturile lui Marin Preda

eseu
IRINA PETRAȘ

INTERBELICII ȘI MORILE DE VÂNT

Articol publicat în ediția 4/2022

Scrie José Saramago în Jurnalul din anul Nobelului: „Deşi nu vor s-o recunoască, toți cititorii, în adâncul inimilor lor, ar vrea să fie Don Quijote. Poate din cauză că el nu are conştiinţa faptului de a fi ridicol, iar noi trăim supuşi ridicolului în toate momentele lucide, dar mai ales, cred, pentru că în aventura … Continuă să citești INTERBELICII ȘI MORILE DE VÂNT

eseu
IRINA PETRAȘ

Poetele, între stare și situare

Articol publicat în ediția 3/2022

Spuneam cândva că, poate mai mult decât oriunde, în spaţiul literar românesc liricii feminine îi este străină situarea într-o zonă a feminităţii marginalizate, secundare, cu teme specifice impuse de prejudecăţi sociale. Un portret-robot al Poetei ar accentua trăsături asexuate – inteligenţă, luciditate, voinţă şi forţă expresivă etc. – şi abia în urmă fragilitatea „tradiţională” ar … Continuă să citești Poetele, între stare și situare

eseu
Victor Ivanovici

Despre ospitalItatea de limbaj în traducere

Articol publicat în ediția 2/2022

Traducătorul care se pregătește să transfere un text literar dintr-o anumită „limbă sursă” (sau „de pornire”) într-o anumită „limbă țintă” (sau „de destinație”), dar și traductologul chemat să evalueze lucrarea primului, trebuie neapărat să țină seama de parametrul „ospitalității de limbaj”, care operează (sau nu operează) între momentul inițial și cel final al demersului lor. … Continuă să citești Despre ospitalItatea de limbaj în traducere

eseu

SOMNUL DE GHEAȚĂ

Articol publicat în ediția 11-12/2021OLIMPIU NUȘFELEAN

Protagonistul din romanul Aviatorul de Evgheni Vodolazkin se trezește într-o cameră de spital, amnezic. Medicul său, Geiger, îi amintește numele, Innokenti Platonov și îl îndemnă să pună pe hârtie tot ce-și amintește, ca procedeu terapeutic, de reconstruire a vieții. Născut în Rusia țaristă în 1900, aproape de Sankt-Petersburg, revine la viață, la propriu, în 1999. … Continuă să citești SOMNUL DE GHEAȚĂ