eseu
MIHAI PETRE

BLOCAJUL EMIȚĂTORULUI ÎN FIVE O’CLOCK ȘI ART. 214

Articol publicat în ediția 10/2019

În teoria comunicării, Jakobson [1964: 83 ș.u.] dezvoltă triada emițător – mesaj – receptor, stabilită de K. Bühler, insistând asupra funcției poetice, fără a intra în amănunte privind emițătorul și receptorul. Ar fi de observat că, în cazul comunicării literare, fiecare din cele două instanțe, implicate direct în actul comunicațional, pot fi discutate din dublă … Continuă să citești BLOCAJUL EMIȚĂTORULUI ÎN FIVE O’CLOCK ȘI ART. 214

eseu
Geo Vasile

POEZIA ÎN CĂUTAREA DIVINITĂȚII PIERDUTE

Articol publicat în ediția 10/2019

Prin opere de artă veritabile ne referim desigur la acele oferte epice, poetice, dramaturgice, plastice, muzicale etc. ce reunesc eleganța, emoția și originalitatea formală, cu mesaje contenutiste ce asigură calitatea de unicat și inedit. Produse artistice din toate timpurile au fost omologate ca patrimoniu al umanității tocmai datorită caracterului lor de unicat și inedit ce … Continuă să citești POEZIA ÎN CĂUTAREA DIVINITĂȚII PIERDUTE

eseu
IULIAN CHIVU

Eclesiastul și alegoria vidului existențial

Articol publicat în ediția 10/2019

O paternitate prezumtivă a Eclesiastului ar fi trimis mai întâi către împăratul Solomon dacă alte opinii nu ar fi trimis la un autor necunoscut care ar fi redactat textul la câteva sute de ani după moartea împăratului israelian. Mulți exegeți ai Vechiului Testament însă au continuat să-i atribuie în mod convențional textul înțeleptului Solomon. Așadar, … Continuă să citești Eclesiastul și alegoria vidului existențial

eseu
Gheorghe SIMON

VERONICA – Floare tristă a poeziei române

Articol publicat în ediția 10/201910/2019

Veronica Micle: Numele unei năframe. Veronica, în limba ebraică, e numele unei năframe, pe care o femeie miloasă a pus-o pe faţa obosită şi chinuită a lui Iisus Hristos, în drumul spre Golgota. Pe năframă s-a imprimat imediat chipul Mîntuitorului. Aşa mi se pare că s-a întîmplat şi cu numele poetei: el pare înmiresmat de … Continuă să citești VERONICA – Floare tristă a poeziei române

eseu
MIRCEA MOȚ

SPECTACOLUL INTERIOR ȘI DE GALĂ AL ESEISTULUI

Articol publicat în ediția 8/2019

Într-un articol publicat în Jurnalul Național, din 2007, Gheorghe Grigurcu reținea la Ion Vartic, „acest cărturar temeinic” și „strălucit eseist” (cu o scriitură marcată de un „subiacent lirism melancolic”), puternica atracție către teatru. Criticul subliniază o trăsătură esențială a demersului propus de Ion Vartic în volumul său de debut (Spectacol interior, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1977): … Continuă să citești SPECTACOLUL INTERIOR ȘI DE GALĂ AL ESEISTULUI

eseu
ALEXA VISARION

ECOUL TIMPULUI

Articol publicat în ediția 7/2019

Roland Barthes regreta în S/Z asimilarea textului clasic cu opera «deschisă», cerând mai degrabă a se respecta natura pluralităţii sale, pluralitate limitată. «A interpreta un text nu înseamnă a-i da un sens (mai mult sau mai puţin determinat, mai mult sau mai puţin liber); înseamnă, dimpotrivă, a aprecia din câte pluralităţi e făurit.» Pe de … Continuă să citești ECOUL TIMPULUI

eseu
MIHAI PETRE

Aspecte ale comunicării în „Conu Leonida față cu reacțiunea”

Articol publicat în ediția 6/2019

Despre Caragiale, clasicul a cărui actualitate își alimentează prospețimea din lumea-circ, trăită și în cotidian, s-au pronunțat mai mulți critici, seria fiind deschisă de Titu Maiorescu, pentru ca, în timp, să fie ilustrată și de alte mari personalități ale culturii române, de la G. Ibrăileanu la Ș. Cioculescu, de la I. Constantinescu la Șt. Cazimir, … Continuă să citești Aspecte ale comunicării în „Conu Leonida față cu reacțiunea”

eseu
Simona-Grazia Dima

Arta de a dobândi miedul poeziei

Articol publicat în ediția 6/2019

În spiritul tradiționalei receptivități la alteritate a culturii noastre, sunt întreprinse adesea cercetări remarcabile ce merită să fie cunoscute și de un public mai larg decât cel strict specializat. Este cazul unui volum despre metaforizarea tipică universului poetic al Nordului scandinav medieval, apărut sub semnătura poetei și prozatoarei clujene Flavia Teoc, captivată de acest fenomen … Continuă să citești Arta de a dobândi miedul poeziei

eseu
GHEORGHE SIMON

Eminescu: statornicie și neatîrnare

Articol publicat în ediția 4/2019

Grav și interogativ, acut și urgent, emergent, duhul eminescian, convergent, în creștere și descreștere cantemiriană, ne trezește din uitare. Una din cele șapte taine eminesciene e destăinuirea, dezvăluirea, arătarea pe față a primejdiei și denunțarea unei stări de stagnare, fatală, cea a compromisului comod, a vicleniei venale, ca izvoare primejdioase pentru un popor, aflat în … Continuă să citești Eminescu: statornicie și neatîrnare

eseu
ȘTEFAN ION GHILIMESCU

Caragiale și visul Marii Uniri

Articol publicat în ediția 1-2/2019

Opera lui Caragiale şi istoria receptării ei într-un interval de un secol şi aproape trei decenii bune (1890-2018) pot oferi oricând cititorului jocul unui spectacol teribil (unic, îndrăcit, contradictoriu şi magnific). Într-adevăr, aşa cum afirma în Caragiale şi Caragiale (1983) regretatul Florin Manolescu, “sentimentul valorii excepţionale şi al genialităţii autorului Scrisorii pierdute s-a format cu … Continuă să citești Caragiale și visul Marii Uniri