eseu
Mihai Zamfir

DESPRE MIRACOL

Articol publicat în ediția 11-12/2018

Entități primordiale, specifice condiției noastre, al căror nume îl pronunțăm de zeci de ori, la care facem aluzie de sute de ori, se cer din cînd în cînd examinate cu atenție: Miracolul, cu majusculă, ar fi una dintre ele. Definirea lor relevă în egală măsură filozofia, istoria, etica, sociologia și chiar estetica – înțeleasă în … Continuă să citești DESPRE MIRACOL

eseu
MIRCEA V. CIOBANU

TOLSTOI ȘI HASDEU, CAMARAZI DE ARME

Articol publicat în ediția 11-12/2018

Mircea Eliade vorbeşte într-un text din Fragmentarium, intitulat Sfat celui care merge la război, despre „o scrisoare din 28 iunie 1854”, în care Alexandru Hasdeu îl „sfătuia pe fiul sau, Tadeu Petriceicu Hasdeu, cum să se poarte în război. Tânărul Tadeu (care nu-și schimbase încă numele în Bogdan) intrase de curând în armata rusească şi … Continuă să citești TOLSTOI ȘI HASDEU, CAMARAZI DE ARME

eseu
VICTOR IVANOVICI

CONSIDERAȚII PARA-TRADUCTOLOGICE

Articol publicat în ediția 11-12/2018

(pe marginea Cântării Spiritualicești a Sfântului Ioan al Crucii) În istoria culturii şi civilizaţiei există momente când cititorul, acel suffisant lecteur cu care se identifica Montaigne, constată cu surpriză și neplăcere că, pentru întregi categorii de texte din trecut, el nu mai e defel „suficient”, ca şi cum mesajele şi mai ales sensurile acestora ar … Continuă să citești CONSIDERAȚII PARA-TRADUCTOLOGICE

eseu
Mihai VORNICU

EMINESCU ŞI TEMA RUINELOR

Articol publicat în ediția 11-12/2018

Prin Mihai Eminescu, poezia ruinelor atinge şi la noi treapta estetică cea mai de sus. Dar în cazul marilor creatori studiul motivelor se aplică diferit, căci depistarea mecanică a izvoarelor nu satisface: substanţa adîncă a poeziei scapă analizei tematice. Nu trebuie înţeles că la Eminescu nu s-ar putea recunoaşte elementele fixe, consacrate de lunga istorie … Continuă să citești EMINESCU ŞI TEMA RUINELOR

eseu
Radu Cernătescu

La umbra teiului din rai

Articol publicat în ediția 10/2018

Horticultura îngerilor În imaginarul artistic european, grădina desfătărilor (hortus voluptatis) a rămas un topos insuficient explorat și nimeni nu a observat că aici se ascunde sub un văl romantic o veche schimbare de paradigmă a gândirii occidentale. Mai întâi, Biserica a făcut din epicureica grădină mănăstirească de zarzavat (hortus vegetabilis) o grădină dedicată Păstorului (hortus … Continuă să citești La umbra teiului din rai

eseu
Radu Cernătescu

La umbra frunzei de salcâm

Articol publicat în ediția 8/2018

Oaia dogmatică De când a fost publicată de Alecsandri în gazeta Bucovina a fraților Hurmuzachi din Cernăuți, la 18 februarie 1850, balada Miorița circulă prin lume drept cel mai ilustrativ tezaur al sufletului românesc. Din păcate, discursuri patriotarde au redus-o la un bagaj lirico-dramatic numai bun de a ilustra lipsa de profunzime a naționalismului nostru … Continuă să citești La umbra frunzei de salcâm

eseu
Tudorel Urian

ANII DE UCENICIE AI LUI ION I.C. BRĂTIANU

Articol publicat în ediția 7/2018

Regretatul Adrian Marino obișnuia să compare epoca de după perioada comunismului cu anii care au urmat revoluției de la 1848. Era o epocă a eliberării, a marilor deschideri, a modernizării în toate domeniile, în care o țară întreagă era de reconstruit. Vechii pașoptiști au profitat din plin de șansa lor. România lor a început procesul … Continuă să citești ANII DE UCENICIE AI LUI ION I.C. BRĂTIANU

eseu
EMILIA RADU

ÎNTÂLNIRILE LUI ALEXANDRU CIORĂNESCU

Articol publicat în ediția 7/2018

Comparatistul, istoricul literar și lingvistul Alexandru Ciorănescu (1911-1999) a intrat în conștiința publică românească drept unul dintre marii intelectuali exilați care s-au adaptat în lumea hispanică și apoi s-au pierdut în ea. Foarte puțini știu însă că, în realitate, prezența lui Alexandru Ciorănescu în cultura română a fost una continuă și substanțială, chiar dacă ea … Continuă să citești ÎNTÂLNIRILE LUI ALEXANDRU CIORĂNESCU

eseu
TOMAS VENCLOVA

Balcanii și regiunea baltică

Articol publicat în ediția 6/2018

Tomas Venclova s-a născut în 1937, în Lituania. Poet, prozator și traducător erudit, el este una dintre figurile emblematice ale dizidenței anticomuniste. În timpul comunismului, i s-a interzis să publice, retrăgându-i-se cetățenia sovietică și fiind obligat să emigreze (1977). La invitația lui Czesław Miłosz, a predat la Universitatea din California. Se va întoarce în Lituania … Continuă să citești Balcanii și regiunea baltică

eseu
VICTOR IVANOVICI

DE LA PORTRETUL-PEISAJ LA PEISAJUL-PORTRET

Articol publicat în ediția 5/2018

Originile incerte (dar care origini nu sunt?) ale curiosului fenomen poetic pe care îmi propun să-l discut aici coboară până în vremea manierismului petrarchizant al Renașterii târzii, deși precedentele acestuia pot fi depistate și mai devreme (între alții chiar la Petrarca). Mă refer la moda care cerea poeților să-și „portretizeze” muzele în chip de peisaje. … Continuă să citești DE LA PORTRETUL-PEISAJ LA PEISAJUL-PORTRET