Pus în scenă de agitaţia atmosferică, spectacolul licuricilor de pe bolta cerească nu e decât o farsă. Totuşi, există şi anumite stele – variabilele – care chiar „îţi fac cu ochiul”, într-un limbaj subtil şi extrem de complicat în comparaţie cu care un dicţionar de chineză mandarină sau cantoneză e lectură de vacanţă. Pentru sănătatea … Continuă să citești De ce-ţi face o stea cu ochiul
Observarea stelelor duble /multiple a devenit o adevărată specialitate (Astroclubul Braşov, ca dovadă) sau chiar un hobby de domeniul colecţionarilor, cu atât mai mult cu cât ele sunt accesibile obiectivelor modeste (sub 12 ţoli), inclusiv binoclurilor de amator. Cândva, recunosc, catalogarea câtorva asemenea drăguţe obiecte i-a dat şi subsemnatului ocazia de a încerca gustul acestei … Continuă să citești Invitaţie la dans
Întocmai cum prețurile stau încifrate în liniile unui cod de bare, așa recunoști și chimia unei stele în liniile spectrale din lumina ei trecută printr-o prismă. Grație analizei spectroscopice a unei surse luminoase oricât de îndepărtate, îi poți prezice destinul însuși. Pe vremuri, când limba maternă nu se învăța de la politicieni sau internet, se … Continuă să citești Micuța roșcovană de la Cluj
„Spre soare zburăm”, cânta prin anii şaizeci regretata Doina Badea. Nu ca în ziua de azi, când cădem spre o gaură neagră, traşi în jos de noua cacofonie radio „la modă” a miorlăielilor unor loaze ce au în comun cu muzica la fel de mult ca o bormaşină sau un aspirator. Soarele însuşi ar deveni … Continuă să citești Eclipsele de creier ale pământenilor
Chaldeenii, despre care scria Apollonios din Myndus că explicaseră perfect încă din srăvechime cometele („asemănătoare planetelor, atâta doar că, mişcându-se departe de Pământ, rămân invizibile aproape tot timpul”), se dovediseră mai isteţi decât Aristotel, cu toată Logica lui, care credea că-s fenomene atmosferice aducătoare de secete şi vijelii, eroare ce va sta la baza superstiţiei … Continuă să citești „Prelejere ghespre comeată”
Pas cu pas, iată-ne ajunşi acum şi la periferia oraşului, unde locuiesc aşa-numitele obiecte transneptuniene (TNO) grupate în trei zone concentrice: asteroizii/ planetoizii din Centura Kuiper (KBO), cei din Discul Împrăştiat (SDO) şi cometele din Norul lui Oort. Priveliştea acestor mahalale pline de pietroaie fiind mai degrabă dezolantă, mă voi limita la trecerea în revistă … Continuă să citești O centură cosmică
Îţi vine să crezi că un strănut iese cu 965 km/h, de peste două ori şi jumătate mai rapid decât cea mai violentă vijelie înregistrată vreodată pe Pământ (372 km/h pe vârful Washington, New Hampshire, 1934)? De fapt însă, ce mare scofală sunt, la urma urmei, vijeliile terestre? În gigantica turbină a lui Neptun, unde … Continuă să citești Vizită într-un frigider
Controversa dacă William Herschel trebuie sau nu considerat descoperitor al lui Uranus a rămas deschisă. Obiectul găsit în Gemenii în noaptea de 13 martie 1781 fusese anunţat de el ca descoperire a unei noi comete – şi abia calculele orbitei făcute de rusul Lexell au dovedit ulterior că era vorba de fapt de o nouă … Continuă să citești FESTIVAL SHAKESPEARE PE URANUS
Avea Nicuţă Tănase o schiţă satirică intitulată Cine a pierdut o verighetă ?, despre nişte tovarăşi şi tovarăşe în concediu pe litoral, care făceau pe-acolo figură de burlaci şi burlăciţe şi care, găsind cineva la dejun o verighetă, încep toţi să se scotocească panicaţi prin buzunare şi poşete. Mi-am amintit de ea citind în urmă … Continuă să citești Singur printre burlaci
Prin opoziţie cu Venus, gigantica planetă Jupiter îşi merită cu prisosinţă numele. Nu doar că este cea mai băbăneaţă din întreg sistemul solar (aproape unsprezece diametre terestre), dar chiar îşi are propriul imperiu de sateliţi (79), inele, asteroizi şi chiar comete, aşa cum îi stă bine unui cârmuitor al pantheonului. Impresia pe care ţi-o produce … Continuă să citești Dor de Troia