După ce, în precedentele două episoade, ne-am jucat desenând animăluţe pe cer şi strigând stelele pe nume, să revenim acum cu picioarele pe Pământ pentru a ne vizita mai întâi vecinii din propriul sistem solar, căci până la stele mai avem, oho, drum lung: „per aspera ad astra”, de la Seneca şi al său Hercule … Continuă să citești O RAITĂ PRIN CARTIER
„Din cauza tâmpiţilor dimprejur”, îşi motiva Stelaru farsa propriei înmormântări pusă la cale în 1940. Şi cum să nu-i dai dreptate? După aşa-zisele privatizări din anii ’90, să vinzi pielea ursului din pădure a devenit astăzi pe la noi o nouă afacere de succes. Căci fraieri care se vor proprietari de terenuri pe Lună, pe … Continuă să citești STEAUA LUI LACHE
După ce jumătate de an am trecut în revistă marile figuri ale istoriei astronomiei, a venit în fine vremea să ieşim din muzeu la aer curat pentru a vedea acum şi marile figuri ale cerului. Doar câteva vedete, se-nţelege, numărul constelaţiilor fiind egal cu mulţimea clapelor unui pian ori a personajelor din Danton. Colecţia de … Continuă să citești Harta cerului
„Acolo unde e mult soare, e şi multă umbră”, zicea odinioară beduinul – iar Isaac Newton a fost o dovadă vie. Oricât ar părea de bizar, „Părintele raţiunii”, acela care a pus piatra de temelie a mecanicii clasice şi a calculului diferenţial şi integral revoluţionând fizica, optica şi matematica, şi-a dedicat totuşi cea mai mare … Continuă să citești Mărul lui Newton
Descoperirea opticii lentilei convergente de către Salvino degli Armati (1299), ce a condus la fabricarea ochelarilor, şi ideea de lunetă a lui Leonardo da Vinci (1490) pusă în practică de olandezul Hans Lippershey într-o versiune primitivă (1608) au deschis larg porţile cerului pentru astronomi, iar Galileo Galilei a ştiut să profite din plin de avantajul … Continuă să citești ȘI TOTUȘI SE MIȘCĂ
Un baraj de artilerie al trupelor franceze din Al Doilea Război Mondial, ce urma să facă una cu pământul orășelul cu nume ciudat Weil („Deoarece”) din Württemberg, supranumit „Poarta către Pădurea Neagră”, a fost anulat în ultimul moment, atunci când s-a aflat că acolo se născuse Kepler, în 1571. În piața muzeului orășenesc, un splendid … Continuă să citești LEGISLATORUL CERULUI
Perplexitatea nu mi-ar fi fost la fel de mare descoperind vreo cometă nouă pe cât mi-a fost când am dat peste un referat despre Tycho Brahe scris de trei eleve de clasa a X-a de la Colegiul Tehnic „Costin Neniţescu” din Bucureşti, în condiţiile în care avem astăzi pe la colegiile de acest fel elevi … Continuă să citești Gustul amar al berii
Născut la 19 februarie 1473 la Toruń (Polonia), Niklas Koppernigk, fiu de brutar german, îşi lua deja doctoratul în ştiinţe la Universitatea din Cracovia la vârsta de numai 20 de ani, iar la 30, după absolvirea suplimentară a universităţilor din Bologna, Padova şi Ferrara, devenea şi doctor în drept canonic. A mai studiat astronomia cu … Continuă să citești Certificat de revoluţionar
Cu ce altceva să compari deflagraţia unei supernove, dacă nu cu strălucirea unei minţi precum a Hypatiei aprinsă în noaptea adâncă a primelor veacuri de fundamentalism creştin? Faptul extraordinar că această martiră, cea dintâi femeie matematician, astronom şi conferenţiar din lumea antică, a avut curajul să proclame, în plin misticism, libertatea gândirii şi emanciparea cercetării … Continuă să citești FARUL DIN ALEXANDRIA
Anapoda nume i-a mai fost ursit și lui Hípparh (’Ίππαρχος = „Stăpânul cailor”), cel mai de seamă „cititor în stele” al antichității, căruia azi astronomia îi datorează saltul de la speculație la disciplină științifică. Ori poate că alții aparent mai norocoși (Pithagora să zicem, Πυθαγόρας = „Vorbitor al adevărului precum Pythía”) n-au fost, de fapt, … Continuă să citești UNA-I TELESCOPU’, ALTA HOROSCOPU’ !