Dacă sistemul solar ar fi redus la scara unei monede, atunci galaxia (intuită încă din 1734 de către Swedenborg ca „univers insular” în oceanul cosmic) ar avea întinderea Australiei şi ar fi presărată cu miliarde de monede, cea mai apropiată de noi aflându-se la 30 de metri. Doar că galaxiile au dinamica unui fluid, mai … Continuă să citești Lapte matern
Cine ar fi crezut în urmă cu trei-patru decenii, când încă se căuta prin carul cu fân al galaxiei după stele suspecte de sistem planetar (ε Eridani, τ Ceti etc.), că astăzi n-o să mai ţinem pasul cu înmulţirea lor galopantă? În prezent, iată, graţie telescoapelor orbitale Kepler, Hubble şi Spitzer, sateliţilor Cheops şi TESS, … Continuă să citești O gaiţă la Naţiunile Unite
După ce am vizitat fabricile de stele ale nebuloaselor galactice, să aruncăm acum o privire şi la groapa de deşeuri unde ajung (era să zic „după privatizare”) aceste centrale nucleare. „Căci toţi se nasc spre a muri”, dar nu la fel. Neavând destul combustibil, cele mai uşoare stele (sub 0,4 mase solare) nu pot transforma … Continuă să citești Monumente funerare
Dacă ați urcat cumva într-o seară pe colina Montmartre și ați admirat de acolo panorama pariziană, veți înțelege imediat de ce Calea Lactee străbate bolta înstelată de la un capăt la altul: este chiar planul galaxiei văzut din profil, cu aglomerarea maximă a centrului undeva în Săgetător, la vreo 28.000 de ani-lumină, Soarele fiind poziționat … Continuă să citești Zona industrială
Pus în scenă de agitaţia atmosferică, spectacolul licuricilor de pe bolta cerească nu e decât o farsă. Totuşi, există şi anumite stele – variabilele – care chiar „îţi fac cu ochiul”, într-un limbaj subtil şi extrem de complicat în comparaţie cu care un dicţionar de chineză mandarină sau cantoneză e lectură de vacanţă. Pentru sănătatea … Continuă să citești De ce-ţi face o stea cu ochiul
Observarea stelelor duble /multiple a devenit o adevărată specialitate (Astroclubul Braşov, ca dovadă) sau chiar un hobby de domeniul colecţionarilor, cu atât mai mult cu cât ele sunt accesibile obiectivelor modeste (sub 12 ţoli), inclusiv binoclurilor de amator. Cândva, recunosc, catalogarea câtorva asemenea drăguţe obiecte i-a dat şi subsemnatului ocazia de a încerca gustul acestei … Continuă să citești Invitaţie la dans
Întocmai cum prețurile stau încifrate în liniile unui cod de bare, așa recunoști și chimia unei stele în liniile spectrale din lumina ei trecută printr-o prismă. Grație analizei spectroscopice a unei surse luminoase oricât de îndepărtate, îi poți prezice destinul însuși. Pe vremuri, când limba maternă nu se învăța de la politicieni sau internet, se … Continuă să citești Micuța roșcovană de la Cluj
„Spre soare zburăm”, cânta prin anii şaizeci regretata Doina Badea. Nu ca în ziua de azi, când cădem spre o gaură neagră, traşi în jos de noua cacofonie radio „la modă” a miorlăielilor unor loaze ce au în comun cu muzica la fel de mult ca o bormaşină sau un aspirator. Soarele însuşi ar deveni … Continuă să citești Eclipsele de creier ale pământenilor
Chaldeenii, despre care scria Apollonios din Myndus că explicaseră perfect încă din srăvechime cometele („asemănătoare planetelor, atâta doar că, mişcându-se departe de Pământ, rămân invizibile aproape tot timpul”), se dovediseră mai isteţi decât Aristotel, cu toată Logica lui, care credea că-s fenomene atmosferice aducătoare de secete şi vijelii, eroare ce va sta la baza superstiţiei … Continuă să citești „Prelejere ghespre comeată”
Pas cu pas, iată-ne ajunşi acum şi la periferia oraşului, unde locuiesc aşa-numitele obiecte transneptuniene (TNO) grupate în trei zone concentrice: asteroizii/ planetoizii din Centura Kuiper (KBO), cei din Discul Împrăştiat (SDO) şi cometele din Norul lui Oort. Priveliştea acestor mahalale pline de pietroaie fiind mai degrabă dezolantă, mă voi limita la trecerea în revistă … Continuă să citești O centură cosmică