Ion Țoanță este unul dintre numeroșii scriitori din ultimele decenii care au făcut trecerea de la poezie la roman. După vreo șapte volume de versuri elegiace de-a lungul ultimului deceniu, în 2019 a surprins cu romanul Spovedaniei unei nimfe (Eikon, 2019). Romanul de față, Altarul interzis (Eikon, 2021) trebuie citit în continuarea acestuia, împreună cu … Continuă să citești POLITICĂ ȘI ROMAN
În ultimul său volum de versuri, Călin Vlasie ne oferă o perspectivă a incongruențelor, asimetriilor, dislocărilor lumii cum o continuă provocare adresată armoniilor poeticii unificatoare. Aidoma unui sfredel, imaginarul d-sale se aplică îndeosebi asupra aspectelor habituale, prezențelor cunoscute ale existenței, obosite de ele însele, pentru a scoate la suprafață, cu satisfacție, contrariul lor. Un demon … Continuă să citești O POETICĂ POSTMODERNĂ
„Ghidul de turism interior”, cum este subintitulat într-o dedicație romanul lui Ștefan Manasia, Cronovizorul înseamnă și debutul în proză al unui poet consacrat ca ironist metafizic; în mod firesc, antenele poeziei narative se vor întinde peste câteva nexuri care vin și revin în această „relatare despre viața mea”, subîntinsă într-o dimensiune socială. În această dimensiune … Continuă să citești Ghiduri literare, ghiduri ale memoriei
Despre Istoria literaturii române contemporane, publicată recent de Mihai Iovănel (Editura Polirom, 2021), s-au exprimat deja un număr de opinii exigente, cu aprecieri şi obiecţii mai mult sau mai puţin cumpănite, nelipsind însă nici respingerile, ca să zic aşa, de principiu, dinaintea unei necesare lecturi „lente”. E o apariţie ce surprinde, oricum, într-un spaţiu cultural … Continuă să citești O LECTURĂ SOCIOLOGICĂ A LITERATURII ROMÂNE DIN POSTCOMUNISM
Bestiarro, cel mai recent roman al lui Dan Perșa, este o combinație între o satiră politică și un roman de mistere cu vagi accente polițiste. Mai precis, în vreo 80% din conținutul său autorul realizează o savuroasă descriere a vieții politice într-un oraș de provincie din România contemporană (Constanța), mai precis o replică în contemporaneitate … Continuă să citești TAINA DOMNULUI NICA
Poemele lui Nicolae Popa sunt construcții cu resorturi sigure, detalii funcționale ale unui univers, nu decorații ocazionale pentru înviorarea prozei cotidiene. Edificiul său poetic se ține în picioare pe temelii și piloni de rezistență, așezați pe un principiu al euritmiei, nu al simetriei. Una dintre carcasele noului volum de la Tracus Arte, intitulat Mitrofan plângăciosul, … Continuă să citești Nicolae Popa, secretarul lui Mitrofan Plângăciosul
Poezia lui Ioan Moldovan e cea a unei vârste. Dacă unii dintre noi au vocația unei anumite vârste, aceasta se poate manifesta de timpuriu, marcând cea mai întinsă parte a vieții. Inclusiv senectutea. Avem impresia că poetul a înfățișat din vreme o reticență gravă ori ironică, o incredulitate în fața clocotului afectiv pentru a avea … Continuă să citești Vocația unei vârste
Literatura (în special, proza) face mereu concurență lumii din afară, pentru că ea transformă, deseori, realitatea în ficțiune memorabilă și creează, prin intermediul personajelor, oameni ce re-trăiesc propria lor viață, pe o planetă imensă și imaculată; planeta de hârtie unde totul devine posibil grație jocului demiurgic al scriitorului. Monica Pillat (nepoata eruditului și rafinatului poet … Continuă să citești PLANETA DE HÂRTIE
Mihaela Iovan este o poetă discretă, semn, înainte de toate, al spiritului său (auto)critic şi al stăpânirii de sine. Răsucind o vorbă, care, înainte vreme, era criteriu al creaţiei, aş spune că, deşi aparent puţin experimentată (dată fiind puţinătatea textelor publicate), autoarea volumelor Centrul vechi, Fără sufleor şi Ca şi când aş vorbi despre mine, … Continuă să citești De o parte și de cealaltă a scenei
O carte cu titlul Alfabetul doamnelor. De la Doamna B. la doamna T. te duce în primul rând cu gândul la o carte de tip dicționar, cum au fost atâtea, inclusiv în critica românească, legate de eroii din operele unor autori de referință români sau străini (Creangă, Caragiale, Dostoievski etc.). Te gândești la o ordine … Continuă să citești FEMINISMUL DE CATIFEA