cronica literară
GHEORGHE GRIGURCU

În lumina crepusculară

Articol publicat în ediția 5/2023

Evocând „ceasuri de demult”, Monica Pillat ne oferă mărturia unei lumi apuse prin condeiul unui exponent reprezentativ al său. O lume pe care un regim totalitar a sacrificat-o și care n-a mai putut fi reînviată, astfel cum dispare o specie de viețuitoare sau plante. Absorbită de un trecut de care nu ne-am putea apropia fără … Continuă să citești În lumina crepusculară

cronica literară
Ion Pop

DINU FLĂMÂND, UN „OM CU VÂSLĂ PE UMĂR”

Articol publicat în ediția 5/2023

La această oră, Dinu Flămând este unul dintre poeții români cei mai activi, mai productivi și mai consistenți ca materie ideatică și imaginativă. A scris deja în jur de cincisprezece cărți de poeme, de la debutul din anii primi ai Echinox-ului, adică acum vreo cinci decenii, și continuă să-și sporească opera cu titluri noi, într-un … Continuă să citești DINU FLĂMÂND, UN „OM CU VÂSLĂ PE UMĂR”

cronica literară
TUDOREL URIAN

PARFUM DE HITCHCOCK

Articol publicat în ediția 5/2023

Romanul Crima de pe podul Garibaldi aduce o schimbare semnificativă în scrisul lui Radu Țuculescu. Dacă romanele sale recente se remarcau printr-o dezinvoltură stilistică și prin abordarea umoristică și parodică a unor behaviorisme din realitatea cotidiană a vremii noastre, de această dată, cel puțin din perspectiva titlului, se pare că avem de a face cu … Continuă să citești PARFUM DE HITCHCOCK

cronica literară
MIRCEA V. CIOBANU

CALIGRAFII POEZIEI ROMÂNE DIN BASARABIA

Articol publicat în ediția 4/2023

Poeții din promoția șaptezecistă sunt caligrafii poeziei. Ei își cântă poemele, mai ales în primul deceniu de la debut, cu penița muiată în tușul caligrafilor japonezi, într-o scriitură cursivă, grațioasă, calofilă. Un fel de Babel fericit, într-o beatitudine/ incertitudine (babelică, da) fericită: „Ca și cum ai deschide geamul cu respirarea./ Ca și cum rugul ar … Continuă să citești CALIGRAFII POEZIEI ROMÂNE DIN BASARABIA

cronica literară
Dan Gulea

Istorii românești

Articol publicat în ediția 4/2023

Din Basarabia până la Budapesta, identitatea românească este supusă istoriei, fatalitatea și determinările ei fiind o moștenire care grevează destinele oamenilor în diferite feluri; pentru basarabeanca Mihaela Perciun (n. 1957), romanul Cenușă rece este o imagine despre lumea contemporană a Basarabiei, prinsă, pe de o parte, între tradiții și nevoia comunităților de a respecta sau … Continuă să citești Istorii românești

cronica literară
DELIA MUNTEAN

„IAR PAȘII LOR […] SĂ CALCE FĂRĂ TEAMĂ PE PĂMÂNT”

Articol publicat în ediția 4/2023

Există în familia a cărei descendentă e scriitoarea Monica Pillat un legământ sufletesc aparte: acela de a face să dureze valorile în spiritul cărora s-a construit pe sine, de la o generație la alta, de a păstra nealterată memoria celor care le-au așezat mai presus de viața lor. Este un angajament moral mai vechi de … Continuă să citești „IAR PAȘII LOR […] SĂ CALCE FĂRĂ TEAMĂ PE PĂMÂNT”

cronica literară
Ion Pop

O NOUĂ EPOPEE POSTMODERNĂ

Articol publicat în ediția 4/2023

Cu Theodoros (Editura Humanitas, 2022), Mircea Cărtărescu reintră în scenă cu încă o carte insolită. Un roman de mari dimensiuni, dar și de o amploare și o diversitate ieșită din comun a desfășurărilor imaginației. Și una de impresionantă varietate a registrelor stilistice. Trilogia Orbitor și, în parte Solenoid, impuneau deja prin neobișnuita capacitate de fabulație, … Continuă să citești O NOUĂ EPOPEE POSTMODERNĂ

cronica literară
MIRCEA V. CIOBANU

Schimbarea la față a poeziei române contemporane

Articol publicat în ediția 3/2023

În primele pagini ale Metamorfozelor poeziei, Nicolae Manolescu face o observație demnă de reținut, idee reluată și în Istoria sa: „Într-un anume sens, istoria poeziei românești începe cu simbolismul. Înainte de 1900, istoria poeziei se confundă cu istoria literaturii, tot așa cum istoria literaturii se confundă cu istoria culturii”. O istorie și mai tumultuoasă a … Continuă să citești Schimbarea la față a poeziei române contemporane

cronica literară
GHEORGHE GRIGURCU

Două lumi paralele

Articol publicat în ediția 3/2023

Oferindu-ne o temeinică cercetare consacrată presei noastre culturale din anii exilului, Mihaela Albu ne reamintește implicit un fenomen decepționant și anume lipsa de suficientă atenție de care a avut și are încă parte creația literară a exilului românesc. Cred că trei ar fi cauzele acesteia. Mai întâi prezentul tensionat, acaparat de problematica proprie, care lasă … Continuă să citești Două lumi paralele

cronica literară
OVIDIU PECICAN

RĂZBOI CONTRA UITĂRII

Articol publicat în ediția 3/20233/2023

În iureșul de romane actual, care dezvelește forța creatoare a unei generații eliberate de mai multe decenii atât de cenzuri ideologice, cât și de altele, economice, romanul și-a diversificat formele și mizele, recuperând ce era de recuperat, compensând ce socotea că trebuie compensat și avansând pe propriile căi după cum îi vine mai bine. Noul … Continuă să citești RĂZBOI CONTRA UITĂRII

cronica literară
Tudorel Urian

Spovedania unui intelectual

Articol publicat în ediția 3/2023

Ioana Bentoiu a fost de două ori foarte inspirată. Prima oară când l-a convins pe ilustrul său tată, compozitorul și muzicologul Pascal Bentoiu, să-și pună pe hârtie gândurile și amintirile despre destinul României și al familiei sale, pe care i le povestise în viu grai. Apoi, când, la șase ani de la dispariția părintelui său, … Continuă să citești Spovedania unui intelectual

cronica literară
MIRCEA V. CIOBANU

Literatura angajată

Articol publicat în ediția 2/2023

Dacă Ambasada Ucrainei la Chișinău ar vrea să acorde premii pentru susținerea Ucrainei, Dumitru Crudu ar trebui să fie primul laureat. A pichetat Ambasada Rusiei în repetate rânduri, singur, cu colegii scriitori, cu prietenii. A scris scenariul unui spectacol poetic, Recviem pentru Bucea, montat pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău. A tradus versuri … Continuă să citești Literatura angajată

cronica literară
GHEORGHE GRIGURCU

Un ermetism al firescului

Articol publicat în ediția 2/2023

Eugen Bunaru, poet al subtilităților percepționale care le preced pe cele lirice parcă spre a le favoriza anticipativ. Punctul de pornire al textului se află nu o dată la acest nivel elementar, senzațiile se atrag, se opun, se grupează în ciorchini ai sensibilității, în măsură a priza viața lăuntrică. Mișcarea în cauză dobândește un caracter … Continuă să citești Un ermetism al firescului

cronica literară
Ion Pop

ÎN APROPIEREA LUI JEAN STAROBINSKI

Articol publicat în ediția 2/2023

La scurtă vreme după publicarea celor două eseuri critice dedicate lui Fernando Pessoa (Lăuntrul ca scenă, Editura Tracus Arte, 2021) și Dragă Fernando Pessoa (Editura Vremea, tot din în același an), Angela Martin reapare cu o carte nouă, în centrul căreia se află marele critic genevez Jean Starobinski (1920-2019): Jean Starobinski, plenitudinea posibilă (Editura Școala … Continuă să citești ÎN APROPIEREA LUI JEAN STAROBINSKI

cronica literară

CRONICA VALAHO-ETIOPIANĂ

Articol publicat în ediția 2/2023

Pe supracoperta romanului lui Mircea Cărtărescu, Theodoros, figurează o singură recomandare, din șase cuvinte, reprodusă după publicația germană Die Zeit: „O scriitură unică la nivel mondial”. Nu este foarte clar dacă este de bine sau de rău (înclini să crezi că este mai degrabă de bine), dar cele câteva cuvinte îți aduc promisiunea unei certitudini: … Continuă să citești CRONICA VALAHO-ETIOPIANĂ

cronica literară
MIRCEA V. CIOBANU

Reinventând timpul sau Până ajunge blitzul la țintă…

Articol publicat în ediția 1/2023

Parcă nu ar trebui să mă plâng pe destinul de critic, autor de cronici literare (care se hrănește doar cu tipărituri proaspete și, prin înțelegere cu revista: de producție autohtonă), de vreme ce la Chișinău fabrica de poezie/ proză/ eseu nu își reduce turațiile nici în vreme de criză. Dar vine un timp al alegerii … Continuă să citești Reinventând timpul sau Până ajunge blitzul la țintă…

cronica literară
CHRISTIAN CRĂCIUN

TĂCEREA FUNDAMENTALĂ

Articol publicat în ediția 1/2023

Motto: „Între mine și viață era un hățiș de tăceri” Poate cea mai importantă, prin anvergură, carte de poezie apărută la noi în ultimii ani cred a fi Cele două capete ale tăcerii a lui Vianu Mureșan (ed. Eikon 2021). Autorul este una dintre cele mai complexe personalități culturale de astăzi, din păcate prea discret, … Continuă să citești TĂCEREA FUNDAMENTALĂ

cronica literară
GHEORGHE GRIGURCU

Drama unei epoci

Articol publicat în ediția 1/2023

O temă inevitabilă a istoriei literare e cea a relației creațiilor din sfera sa cu mediul ambiant. Autonomia esteticului, principiul axiomatic impus la noi datorită lui E. Lovinescu și a criticilor din cenaclul acestuia, s-a văzut grav încălcat sub regimul comunist, nu o dată până la desfigurarea textului scriitoricesc care-și pierdea condiția de artă în … Continuă să citești Drama unei epoci

cronica literară
TUDOREL URIAN

COPILĂRIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC

Articol publicat în ediția 1/2023

Istoria Clădirii Școlii Centrale de Fete din București este cel de-al doisprezecelea album realizat de fostul ministru al lucrărilor publice și amenajării teritoriului (MLPAT) Nicolae Șt. Noica despre clădirile emblematice ale Capitalei, construite în zorii modernității. Numărătoarea nu îmi aparține. Ea este făcută de un om care i-a prefațat aproape toate aceste cărți, a găzduit … Continuă să citești COPILĂRIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC

cronica literară
MIRCEA V. CIOBANU

Romanul basarabean la început de mileniu. Noul val

Articol publicat în ediția 11-12/2022

După anul 2000 în Republica Moldova scriau romane (în limba română) șaizeciștii Vladimir Beșleagă, Aureliu Busuioc, Serafim Saka; optzeciștii Emilian Galaicu-Păun, Vitalie Ciobanu (de fapt, nuvele de proporții), Nicolae Popa, Ghenadie Postolache. S-a impus un grup consistent de nouăzeciști: Ștefan (Savatie) Baștovoi, Constantin Cheianu, Iulian Ciocan, Alexandru Vakulovski, Dumitru Crudu, Liliana Corobca, Marcel Gherman. Și … Continuă să citești Romanul basarabean la început de mileniu. Noul val

cronica literară
Gheorghe Grigurcu

Un tip de istorie literară

Articol publicat în ediția 11-12/2022

Istoria în genere ar putea fi considerată, după cum afirma Theodor Mommsen, o mustrare adresată timpului. Dar în cartea d-sale cu un titlu ușor vetust, Cabinetul de stampe, Ștefan Ion Ghilimescu împinge istoria literară înspre o imagine apropiată de noi, iar interesul ei sporește tocmai grație acestei mutații până la o relativizare a perspectivei temporale. … Continuă să citești Un tip de istorie literară

cronica literară
Ion Pop

TREI CĂRȚI NOI DE AUREL ȘOROBETEA

Articol publicat în ediția 11-12/2022

Între primele volume de poezii ale lui Aurel Șorobetea (Apărătorii, 1975, Altminteri, 1979, Anotimpuri, 1986) și cele trei, mai recente (Românimea, 2017, Străveche, 2018, Frumusețe, 2019), au trecut ani, s-au schimbat țări. Camaradul din anii ’70 de la Echinox se exprima atunci ca un ardelean de Europă centrală, atașat însă profund de toată istoria națională … Continuă să citești TREI CĂRȚI NOI DE AUREL ȘOROBETEA

cronica literară
TUDOREL URIAN

MICILE DETALII ALE ISTORIEI MARI

Articol publicat în ediția 11-12/2022

Pe supracoperta celei mai noi cărți a lui Mircea Gelu Buta, Istorii neștiute, istorii uitate, te întâmpină silueta MS Regele Mihai I. În picioare, aplecat peste o masă, cu binecunoscuta sa privire gravă, demnă, fostul suveran semnează în ceea ce pare a fi o carte de onoare. Imaginea contopește măreția și familiaritatea cu o mare … Continuă să citești MICILE DETALII ALE ISTORIEI MARI

cronica literară
MIRCEA V. CIOBANU

Cum se șlefuiește nimicul

Articol publicat în ediția 10/2022

Jurnalul este genul cel mai dependent de numele autorului, ne interesează în măsura în care ne este interesant autorul și e complementar altor produse ale acestuia. Excepțiile descriu experiențe existențiale unice, cazuri particulare ale dramelor globale, precum, d.e., jurnalul Annei Frank. Un fel de particularizare a problemelor existențiale globale, este și Jurnal-ul precar al Tamarei … Continuă să citești Cum se șlefuiește nimicul