comentarii critice
MARIAN VICTOR BUCIU

OCURENȚELE VIEȚII „HOMERICE”

Articol publicat în ediția 5/2020

Viața apare și în Homeric-ul Doinei Ruști, mai cu seamă așa cum o vede fiecare, atunci când își aduce aminte de ceea ce se poate numi viață. Într-o ficțiune, viața e cum hotărăște naratorul că o are, o știe că ar fi, personajul. Ori cum o vede naratorul la personaje prin unele circumstanțe. Începând de … Continuă să citești OCURENȚELE VIEȚII „HOMERICE”

comentarii critice
NICOLAE BALTĂ

LIVIUS CIOCÂRLIE, UN FALS ÎNVINS

Articol publicat în ediția 4/2020

Ceea ce constituie specificul cărții confesive a lui Livius Ciocârlie (Clopotul scufundat) este nu atât conținutul memorialistic, cât relatarea construirii acestei cărți. Intitulată – de către editor, probabil, după cum remarca Nicolae Manolescu – „romanˮ, ea se dovedește mai curând romanul unui roman, în care portretul autorului scriindu-și memoriile se dovedește mult mai captivant decât … Continuă să citești LIVIUS CIOCÂRLIE, UN FALS ÎNVINS

comentarii critice
NICOLAE BALTĂ

Memoriile unui critic

Articol publicat în ediția 3/2020

Spațiile închise securizante și utopia afectivă Afectivitatea și morala ca ax al existenței Obsesia semnelor După zece cărți de critică, Valeriu Cristea, urmând parcă pilda câtorva dintre confrați, își scrie ceea ce s-ar putea numi „memoriileˮ. După-amiaza de sâmbătă (Cartea Românească, 1988) este o incursiune eseistică în copilăria, tinerețea și maturitatea criticului literar, incluzând o … Continuă să citești Memoriile unui critic

comentarii critice
Andreea ZAVICSA

Despre (post)comunismul românesc în formula narativă a lui Petru Cimpoeșu

Articol publicat în ediția 3/2020

Imediat după prăbușirea comunismului, scriitori de pretutindeni din Europa au exploatat perioada regimului dictatorial în operele lor, astfel încât existența populației sub imperiul terorii și al permanentei stări de paranoia este astăzi una dintre cele mai vehiculate sau clișeizate teme literare din ultimele aproape trei decenii de proză românească și europeană. Conștientizarea libertății de exprimare … Continuă să citești Despre (post)comunismul românesc în formula narativă a lui Petru Cimpoeșu

comentarii critice
Mircea Popa

Alexandru Ecovoiu – între apocalipsă și înviere

Articol publicat în ediția 9/2019

Alexandru Ecovoiu este unul dintre prozatorii de frunte ai noii generații, romancier premiat și apreciat de critică pentru viziunea sa apocaliptică asupra societății, a unei lumi vinovate de multe rele, pândită de un apropiat sau mai depărtat sfârșit, anunțat ca iminent de unele dintre personajele sale. E vorba de această lume hipermodernizată în care trăim … Continuă să citești Alexandru Ecovoiu – între apocalipsă și înviere

comentarii critice
MARIAN VICTOR BUCIU

E NECESARĂ ARTA „FRICII”

Articol publicat în ediția 7/2019

Citesc romanul lui Nicolae Breban, Frica (Ed. Tracus Arte, 2018), ca pe o necesară și, de altfel, singulară, fenomenologie ideatică și abisală a fricii umane și istorice. Fragmentele acestea fac parte dintr-o amplă analiză, intitulată Frica necesară, alături de altele, configurate în același cadru estetic: Roluri, episoade, acte narative, Providența istoriei în era colectivizării, Politica … Continuă să citești E NECESARĂ ARTA „FRICII”

comentarii critice
Victor Ivanovici

O distopie narativă la finele unei ere distopice

Articol publicat în ediția 5/2019

Fisura se intitulează nuvela ce ocupă aproximativ jumătate din volumul omonim, ultimul publicat de Dumitru Radu Popa în țara de baștină.1 Cartea aproape că nu a ajuns în mâinile cititorilor români, căci, conform uzanțelor din epocă, a fost retrasă și topită după ce, în chiar anul apariției ei (1985), autorul „defectase” în Occident. Aș zice … Continuă să citești O distopie narativă la finele unei ere distopice

comentarii critice
Marian Victor Buciu

Liviu Rebreanu, printre „mistică” și „prostie”

Articol publicat în ediția 4/2019

Nuvela lui Liviu Rebreanu, Proștii*)1, rezistentă (în sensul ex- celenței artistice persistente) la proba lecturii, este (prea) diferit evaluată, ca atare și citită, de istoricii noștri literari. Ei schimbă cerneala „simpatică” a criticului literar într-una nu doar vizibilă, dar și neîntinată ori pe deplin fixată în cuvânt a istoricului. Cât de laxă, de subiectivă, mai … Continuă să citești Liviu Rebreanu, printre „mistică” și „prostie”

comentarii critice
MIRCEA MOȚ

Momente și… monumente

Articol publicat în ediția 3/2019

În cazul lui I.L.Caragiale, se poate afirma nu doar că timpul a avut răbdare cu proza sa scurtă, ci și că a lucrat în favoarea Momentelor, privite cu destulă neîncredere la momentul publicării lor. Într-o scrisoare către Titu Maiorescu, Duiliu Zamfirescu se arăta de-a dreptul îngrijorat că autorul și-ar putea pierde reputația de scriitor: „Caragiale … Continuă să citești Momente și… monumente

comentarii critice
Alexandra Olteanu

Mihai Zamfir și afinitățile strategice ale stilului

Articol publicat în ediția 1-2/2019

De obicei, prin istoriile literare se urmărește o completare a spațiilor goale din evoluția fenomenului literar, precum și o legitimare a sa la nivel global, realizându-se, în general, acumulări de informaţii și clasificări, pe de o parte în funcție de curente, orientări, ideologii sau grupări, pe de altă parte prin identificarea unor motivații estetice particulare … Continuă să citești Mihai Zamfir și afinitățile strategice ale stilului